Vaticanul a anunţat sâmbătă că funeraliile fostului papă Benedict al XVI-lea, care a murit la vârsta de 95 de ani, vor fi caracterizate de simplitate, conform dorinţei defunctului, iar delegaţiile guvernamentale oficiale se vor limita la cele ale Germaniei şi Italiei, alţi demnitari putând participa în calitate privată, informează Reuters.
"Urmând dorinţa Papei emerit, funeraliile vor avea loc cu simplitate", a spus Matteo Bruni, purtător de cuvânt al Vaticanului. El a adăugat că slujba va fi "solemnă şi sobră".
Funeraliile vor avea loc joi, 5 ianuarie, iar de luni, 2 ianuarie, sicriul cu trupul Papei emerit Benedict al XVI-lea va fi depus în Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pentru ca publicul să-şi poată lua rămas bun.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Papa Francisc va prezida funeraliile joi dimineaţă, în aceeaşi piaţă în care Benedict, pe atunci cardinalul Joseph Ratzinger, ţinea slujba de înmormântare pentru predecesorul său, Papa Ioan Paul al II-lea, în 2005. Va fi un eveniment fără precedent în istoria de două mii de ani a Bisericii Catolice.
Vaticanul are ritualuri minuţios elaborate pentru ceea ce se întâmplă după ce moare un papă în funcţie, dar nu se ştie ce reguli trebuie urmate în cazul decesului unui fost papă. Este una dintre numeroasele complicaţii create de demisia lui Benedict din 2013 - un gest fără precedent la Vatican în ultimele şase secole.
Vaticanul a mai anunţat sâmbătă că delegaţiile guvernamentale oficiale la funeralii vor fi limitate la cele din Germania şi Italia. Alţi demnitari vor putea participa în calitate privată.
Ceremonia va fi "solemnă, dar sobră", potrivit lui Matteo Bruni, şi va avea loc în prezenţa a zeci de mii de credincioşi, precum şi a şefilor de stat şi de guvern. Benedict va fi apoi înmormântat într-o criptă din Bazilica Sfântul Petru.
Fostul Papă Benedict a murit sâmbătă, la 95 de ani, punând capăt unei perioade extraordinare în care doi bărbaţi îmbrăcaţi în haina pontificală au locuit la Vatican în acelaşi timp.
Benedict a murit într-o fostă mănăstire în care a locuit de la demisia sa surprinzătoare din februarie 2013.
"Cu tristeţe vă informez că Papa emerit, Benedict al XVI-lea, a încetat din viaţă astăzi, la ora 9:34 (10:34, ora României), în Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican", a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni.
PAPA FRANCISC ÎI ADUCE UN OMAGIU EMOŢIONANT LUI BENEDICT AL XVI-LEA
În primele sale comentarii publice de la moartea predecesorului său, Papa Francisc a spus că Benedict al XVI-lea a fost un om nobil şi bun, un dar pentru Biserică şi pentru lume.
La Vecernia celebrată sâmbătă seară în Catedrala Sfântul Petru, Papa Francisc a salutat o "persoană atât de nobilă, atât de bună".
"Simţim atâta recunoştinţă în inimile noastre", a spus papa argentinian, subliniind "sacrificiile sale oferite pentru binele Bisericii".
"Ne amintim cu emoţie de persoana sa, atât de nobilă, atât de bună. Şi simţim în inima noastră atâta recunoştinţă, recunoştinţă faţă de Dumnezeu pentru că l-a dăruit Bisericii şi lumii", a spus Papa Francisc.
Clopotele au bătut în Roma, în timp ce vestea decesului fostului papă Benedict, care a venit după o deteriorare rapidă a stării sale de sănătate în timpul Crăciunului, s-a răspândit printre credincioşi într-o zi neobişnuit de caldă de iarnă. Mulţi au mers să se roage în Piaţa Sfântul Petru la aflarea veştii.
Papa Francisc a dezvăluit miercuri că predecesorul său este "foarte bolnav".
Matteo Bruni, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, a spus că Papa emerit Benedict a primit ultima împărtăşanie.
CONDOLEANŢE DIN ÎNTREAGA LUME
Liderii din întreaga lume nu au întârziat să trimită condoleanţe pentru Benedict al XVI-lea, care a fost primul papă german din ultimii 1.000 de ani.
"Plângem moartea Papei nostru bavarez", a declarat Markus Soeder, premierul landului natal al lui Benedict. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat pe Twitter că lumea a pierdut "o figură formatoare a Bisericii Catolice".
În satul său natal, Marktl, din Bavaria, steagul Primăriei a fost coborât în bernă, la fel şi pe toate clădirile publice din această regiune germană.
Premierul italian Giorgia Meloni l-a salutat pe Benedict ca fiind "un mare om pe care istoria nu-l va uita", în timp ce preşedintele polonez Andrzej Duda l-a numit "unul dintre cei mai mari teologi ai secolelor XX şi XXI".
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Benedict a "lucrat cu tot sufletul şi inteligenţa sa pentru o lume mai fraternă".
Regele Charles al Marii Britanii a declarat că îşi aminteşte cu plăcere de întâlnirea cu Benedict şi a reamintit "eforturile sale constante de a promova pacea şi bunăvoinţa tuturor oamenilor şi de a întări relaţia dintre comuniunea anglicană globală şi Biserica Romano-Catolică".
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat "angajamentul său pentru non-violenţă şi pace".
Mesaje au venit inclusiv de la Moscova. Preşedintele rus Vladimir Putin şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Kirill l-au lăudat ca fiind "un apărător al valorilor creştine tradiţionale".
"Va fi ţinut minte ca un teolog distins, ghidat de principiile şi credinţa sa, a cărui întreagă viaţă a fost dedicată devotamentului său faţă de Biserică", a declarat şi preşedintele american Joe Biden, el însuşi catolic.
UN PONTIFICAT DIFICIL
Timp de aproape 25 de ani, sub numele de cardinal Ratzinger, Benedict a fost puternicul şef al biroului doctrinar al Vaticanului, cunoscut pe atunci sub numele de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei. Era considerat unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii. Din această funcţie, el a înăbuşit disidenţa "teologilor eliberării", spunând că aceştia amestecă gândirea marxistă şi creştinismul.
A fost ales papă la 19 aprilie 2005 succedându-i lui Ioan Paul al II-lea, un papă care s-a bucurat de foarte mare popularitate şi care a stat în scaunul pontifical timp de 27 de ani. Benedict a fost al 265-lea papă.
Cardinalii l-au ales pe Benedict din rândul lor, căutând continuitate şi ceea ce unul dintre ei a numit "o pereche de mâini sigure".
Scandalurile legate de abuzurile asupra copiilor au afectat însă cea mai mare parte a papalităţii sale, dar i se atribuie meritul de a fi iniţiat procesul de disciplinare sau de excomunicare a preoţilor care s-au făcut vinovaţi de abuzuri sexuale, după ce predecesorul său avusese o atitudine mai laxă în această privinţă.
Însă Benedict însuşi a recunoscut că a fost un administrator slab, spunând că a dat dovadă de "lipsă de hotărâre în guvernare şi în luarea deciziilor" în timpul celor opt ani cât a fost papă, o perioadă care a fost marcată de paşi greşiţi, în special în relaţiile cu islamul şi iudaismul.
Anul dinaintea demisiei sale a fost dominat de scandalul "Vatileaks", după ce documente papale private au apărut în mass-media, expunând un Vatican disfuncţional, măcinat de conflicte interne, corupţie şi certuri.
DOI "PAPI", UN SINGUR VATICAN
Papa Benedict al XVI-lea a anunţat că demisionează în latină, în februarie 2013, în cadrul unei reuniuni de rutină a cardinalilor. Mulţi n-au înţeles ce a spus şi a durat ceva timp până când vestea a fost acceptată. El a explicat că nu mai era suficient de puternic pentru a conduce Biserica din cauza "vârstei sale înaintate".
După demisie, s-a instalat într-o mănăstire de pe teritoriul Vaticanului şi a ales titlul de "papă emerit".
Deşi a spus că va rămâne "ascuns de lume", Benedict a provocat uneori controverse şi a răspândit confuzie prin scrierile şi interviurile sale.
Deşi a apărut rar în public, conservatorii catolici l-au privit pe fostul papă ca fiind purtătorul lor de stindard, iar unii ultratradiţionalişti au refuzat chiar să îl recunoască pe Papa Francisc ca pontif legitim. Aceştia l-au criticat pe actualul papă pentru abordarea sa mai deschisă faţă de membrii comunităţii LGBTQ+ şi faţă de catolicii care au divorţat şi s-au recăsătorit în afara Bisericii, spunând că ambele subminează valorile tradiţionale.
Moartea lui Benedict pune capăt convieţuirii neobişnuite de la Vatican: pe de o parte, germanul Joseph Ratzinger, un teolog strălucit care nu se simţea foarte bine în mijlocul mulţimilor, iar pe de altă parte, argentinianul Jorge Bergoglio, un iezuit cu un cuvânt incisiv care dorea să-i pună pe săraci şi pe migranţi în centrul misiunii Bisericii.
În ciuda dificultăţilor apărute ca urmare a faptului că la Vatican se aflau practic doi bărbaţi îmbrăcaţi în haine pontificale, Papa Francisc a dezvoltat o relaţie caldă cu Papa emerit Benedict şi a spus că este ca şi cum ar avea un bunic cu care locuieşte în casă.
În testamentul său spiritual, scris în 2006 şi publicat sâmbătă seara, Papa emerit Benedict cere "iertare" tuturor celor cărora le-a "cauzat rău într-un fel sau altul".
Prin demisia sa, primul papă german din istoria modernă care demisionează în şase secole, a deschis calea pentru ca succesorii săi să-i urmeze exemplul. Papa Francisc, în vârstă de 86 de ani şi suferind de dureri la genunchi, a lăsat el însuşi această posibilitate "deschisă".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
