Ursula von der Leyen a fost propusă joi de liderii europeni pentru un nou mandat de cinci ani la conducerea Comisiei Europene, după ce primul său mandat său a fost marcat de crize, de la pandemia de Covid la războiul din Ucraina, relatează AFP.
Cu toate acestea, lucrurile nu sunt bătute în cuie: pentru a rămâne imaginea UE, liderul german în vârstă de 65 de ani va trebui să obţină o majoritate de 361 de voturi în Parlamentul European.
Într-o Uniune Europeană căreia i se reproşează adesea că nu este suficient de închegată, prima femeie care a ocupat această funcţie şi-a imprimat stilul şi şi-a pus cu hotărâre amprenta asupra politicii. Este o alegere care i-a oferit o vizibilitate reală, dar care a generat şi tensiuni.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În campania electorală din ultimele luni, ea a făcut un exerciţiu de echilibristică: principalul său succes legislativ, Pactul verde (Green Deal), a devenit o piedică pentru agricultori şi pentru o parte a propriei sale familii politice (PPE, centru-dreapta), aşa că ea şi-a îndreptat atenţia către o temă departe de problemele climatice, pledând pentru o Europă capabilă să se apere.
"Ameninţarea războiului poate că nu este iminentă, dar nu este imposibilă", le-a spus ea deputaţilor europeni în urmă cu câteva săptămâni. Într-un discurs foarte sumbru, ea s-a referit la numeroasele "iluzii europene distruse" şi a făcut apel la UE să se trezească "de urgenţă".
COMUNICARE METICULOASĂ
În ultimii cinci ani, "VDL", cum i se spune Ursulei von der Leyen, a încercat adesea să depăşească limitele funcţiei sale, pentru a afirma poziţia blocului - şi pe a sa - pe scena internaţională. Uneori a făcut-o cu riscul de a stârni tensiuni puternice în cadrul celor 27 de state membre, aşa cum s-a întâmplat cu ocazia unei deplasări la Tel Aviv, în octombrie, când a susţinut dreptul Israelului de a se apăra, fără a avea grijă să adauge că răspunsul militar la atacul Hamas ar trebui să fie efectuat în conformitate cu dreptul umanitar şi internaţional.
Exprimându-se cu uşurinţă atât în engleză, cât şi în franceză (ea trece în mod regulat de la una dintre aceste limbi la cealaltă, precum şi la germana maternă în discursurile sale), fostul ministru german al apărării este adepta unei comunicări meticuloase care lasă foarte puţin loc pentru improvizaţie.
La etajul 13 al clădirii Berlaymont, impunătorul sediu al Comisiei Europene din inima capitalei belgiene, ea se bazează pe un cerc foarte restrâns, un mod de operare destul de necooperant care provoacă unele scrâşnituri de dinţi în bula de la Bruxelles, notează AFP.
Când a fost numită, spre surprinderea tuturor, la sfârşitul lui 2019, primirea sa a fost mai mult decât timidă. Un adevărat joker pentru cuplul franco-german atunci când toate celelalte opţiuni fuseseră excluse, ea a avut parte de o primire rece.
SOFAGATE
Mamă a şapte copii, considerată la un moment dat contracandidata Angelei Merkel înainte ca o serie de scandaluri să-i afecteze imaginea în Germania, ea s-a stabilit în cele din urmă la Bruxelles, oraşul în care s-a născut şi a crescut până la începutul adolescenţei.
"Au existat mai multe situaţii de criză în timpul mandatului său în care ea a fost prezentă şi s-a asigurat că este cât mai vizibilă în acţiune", rezumă un diplomat european.
Confruntată cu şocul pandemiei de Covid-19, ea a pilotat un gigantic plan european de redresare de 750 de miliarde de euro, finanţat printr-o datorie comună fără precedent, un simbol tangibil al solidarităţii europene.
După invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, UE şi-a proclamat sus şi tare sprijinul pentru Kiev şi a definit o strategie pentru a pune capăt dependenţei sale energetice de Moscova.
Însă pentru publicul larg, o altă imagine a lăsat urme şi, paradoxal, a contribuit la consolidarea imaginii unui lider dur: cea a scandalului denumit "Sofagate". În aprilie 2021, în timpul unei vizite în Turcia, ea stătea aşezată pe o canapea, în spatele preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi al preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, care erau aşezaţi în două fotolii. Scena, care a devenit virală, a provocat o controversă considerabilă. Afirmând că s-a simţit "rănită", liderul european a mers mai departe. "S-a întâmplat pentru că sunt femeie", a spus ea.
În 2019, Parlamentul European i-a acordat încrederea doar cu o majoritate foarte strânsă (nouă voturi în plus faţă de minimul necesar).
Jocul ar putea fi şi mai dificil de această dată. Ea mai are la dispoziţie trei săptămâni pentru a convinge cel puţin 361 de deputaţi europeni să îi acorde un al doilea mandat într-un moment de mari convulsii geopolitice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
