Statele Unite au introdus în mod oficial Gardienii Revoluţiei iraniene pe lista lor neagră a ”organizaţiilor teroriste străine”, un gest ”fără precedent”, cu scopul de a-şi amplifica campania de presiuni care nu a reuşit însă, până acum, să facă Teheranul să clintească, relatează AFP.
Este pentru ”prima oară” când o organizaţie ”care face parte dintr-un Guvern străin” este vizată, a apreciat Donald Trump într-un comunicat cu privire la această decizie, care urmează să intre în vigoare la 15 aprilie..
Ministrul iranian de Externe Javad Zarif şi-a îndemnat imediat Guvernul să introducă, drept represalii, forţele americane în Orientul Mijlociu pe lista sa de grupări ”teroriste”.
Iranul se află deja, din 1984, pe lista americană foarte restrânsă a ”statelor care susţin terorismul”, alături de Coreea de Nord, Sudan şi Siria.
Ideea de a pune în mod clar la index "Pasdaran" - armata special creată în 1979 cu scopul de a proteja Revoluţia islamică iraniană de ameninţări străine şi interne - plana de la venirea miliardarului la Casa Albă.
Potrivit preşedintelui Statelor Unite, acest anunţ ”este o recunoaştere a faptului că Iranul nu este numai un stat care susţine terorismul, ci că Gardienii participă în mod activ, finanţează şi promovează terorismul”.
Forţa Qods - unitatea de elită a Gardienilor Revoluţiei - este, la rândul său, plasată pe lista ”organizaţiilor teroriste”. Această unitate de elită a ”Gardienilor” este aripa lor externă, care susţine forţele aliate Iranului în Orientul Mijlociu, precum trupele preşedintelui sirian Bashar al-Assad sau mişcarea şiită libaneză Hezbollah.
Comandantul forţei, Ghassem Soleimani, este prezentat cu regularitate de către administraţia americană drept unul dintre principalii vinovaţi de ”destabilizarea” regiunii, pe care o reproşează Iranului.
De doi ani, Donald Trump a făcut în mod clar din regimul de la Teheran inamicul său numărul unu.
Prima consecinţă spectaculoasă a acestei schimbări este faptul că el a retras, în mai 2018, Statele Unite din acordul internaţional din 2015 menit să împiedice Iranul să se doteze cu bomba atomică, semnat de către Guvernul predecesorului său democrat Barack Obama, dar considerat prea slab de omul de afaceri.
După aceea, Washingtonul a restabilit toate sancţiunile ridicate în schimbul angajamentului limitării domeniului nuclear iranian şi a promis o ”presiune maximă” prin măsuri punitive - ”cele mai puternice din istorie”.
NETANYAHU ÎI MULŢUMESŞTE LUI TRUMP
Dând asigurări că obiectivul nu este o schimbare a regimului, ci ”o schimbare de comportament” din partea autorităţilor iraniene, şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo prezenta atunci o listă de 12 condiţii drastice în vederea relaxării presiunii şi încheierii unui ”acord global” cu Teheranul.
Însă, pentru moment, în pofida faptului că sancţiunile economice afectează economia iraniană, cele două ţări inamice îşi menţin poziţiile. Statele Unite încearcă să forjeze o ”coaliţie” antiiraniană - însă cu rezultate împărţite, iar europenii sunt în continuare furioşi din cauza retragerii americane din Acordul de la Viena.
Numai anumite ţări arabe de la Golful Persic, precum Arabia Saudită, şi Israelul susţin în totalitate demersul american.
Premierul israelian Benhamin Netanyahu i-a mulţumit luni, înaintea unor alegeri legislative delicate, ”dragului (său) prieten” Donald Trump pentru faptul că a ”răspuns pozitiv” ”cererii” sale.
În faţa acestui impas, administraţia americană speră ca punerea la index a "Pasdaran" să crească ”în mod semnificativ scara şi amploarea” ”presiunii (sale) maxime împotriva regimului iranian”.
”Dacă faceţi afaceri cu Gardienii Revoluţiei, finanţaţi terorismul”, a ameninţat locatarul Casei Albe.
Şeful diplomaţiei sale, Mike Pompeo a îndemnat, astfel, toate ”întreprinderile şi băncile din lume” să taie orice legătură financiară cu armata ideologică, în timp ce consilierii săi au explicat că obiectivul este să-i facă ”radioactivi” pe Gardienii Revoluţiei, pe care i-au catalogat drept o ”mafie”, drept adepţi ai ”racket”-ului.
Concret, orice susţinere materială a Gardienilor Revoluţiei iraniene va fi considerat o infracţiune penală federală.
Mark Dubowitz de la centrul de reflecţie Foundation for Defense of Democracies, adeptul unei linii dure împotriva Iranului, consideră că ”Guvernul american poate, de-acum, să-şi pună întreaga putere economică, judiciară şi politică la contribuţie cu scopul de a pedepsi” Iranul.
Însă alţi analişti, ca fostul diplomat Richard Nephew, apreciază că această măsură este înainte de toate simbolică, dat fiind că numeroase sancţiuni se află deja în vigoare.
”Există riscuri mari ca acest lucru să contribuie la o situaţie cu adevărat periculoasă, mai ales pentru militarii noştri în regiune”, a avertizat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
