Premierul britanic Theresa May a cerut o amânare a Brexitului până la 30 iunie 2019, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o vineri preşedintelui Consiliului European Donald Tusk, care a sugerat, la rândul său, o amânare ”flexibilă” de până la 12 luni, relatează AFP.
Şefa Guvernului îl informează în această scrisoare pe Donald Tusk cu privire la faptul că Regatul Unit cere o prelungire a perioadei prevăzute de Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care reglementează plecarea unui stat membru din Uniunea Eurpeană (UE).
Read Theresa May's letter to EU Council President Donald Tusk, seeking to delay Brexit to June 30 https://t.co/DNExNJmDNT pic.twitter.com/HvL79FH1lU
— Bloomberg Brexit (@Brexit) April 5, 2019
Ea propune ca această amânare ”să se termine la 30 iunie 2019”.
Un summit extraordinar UE este prevăzut la 10 aprilie, la Bruxelles, în vederea discutării continuării procesului, în funcţie de soluţia găsită de Londra.
”Politica Guvernului a fost întotdeauna şi rămâne să părăsească Uniunea Europeană în mod ordonat şi fără o întârziere nejustificată”, scrie May.
Guvernul britanic caută, în paralel, să obţină un acord ”care să permită Regatului Unit să se retragă din UE înainte de 23 mai şi să anuleze astfel (participarea la) alegerile europene”.
Însă el subliniază că va ”continua pregătirile în vederea ţinerii alegerilor, dacă acest lucru nu este posibil”, iar acesta este motivul pentru care cere amânarea.
Donald Tusk a sugerat, la rândul său, vineri, ca UE să acorde o amânare ”flexibilă” de până la 12 luni, potrivit unui oficial european de rang înalt.
Însă această propunere riscă să nu provoace entuziasm în toate statele membre UE, îngrijorate să ţină Regatul Unit pe termen lung cu un picior înăuntrul şi altul în afara Uniunii, un lucru care-i poate perturba pe termen lung funcţionarea.
EVITAREA UNUI ”NO DEAL”
La Londra, May a început săptămâna aceasta discuţii cu opoziţia laburistă în vederea căutării unui compromis susceptibil să fie susţinut de o majoritate a deputaţilor şi evitarea unui ”no deal” - o ieşire fără acord şi fără tranziţie -, un scenariu foare temut de mediile economice britanice.
Regatul Unit explorează o cale de ieşire din criza politică de după respingerea în trei rânduri, de către deputaţi, a ”tratatului retragerii din UE” megociat de către premierul Theresa May cu Bruxellesul.
Brexitul, prevăzut iniţial la 29 martie, a fost deja amânat cel mai devreme la 12 aprilie, în speranţa ca tratatul retragerii să fie ratificat în Parlament până atunci.
”Atunci când există voinţă, reuşim”, a lansat joi cancelarul german Angela Merkel, exprimându-şi speranţa ca negocierile între conservatori şi laburişti să se încheie cu succes.
Cancelarul, care se exprima la finalul unei întâlniri, la Dublin, cu omologul său irlandez Leo Varadkar, a declarat că speră în continuare la o ”ieşire ordonată” a regatulu din Uniune.
La rândul său, Varadkar şi-a reiterat angajamentul faţă de o frontieră deschisă, care să permită o liberă circulaţie a persoanelor şi un comerţ fluid, fără controale la frontiera dintre provincia britanică Irlanda de Nord, care va părăsi UE, şi Republica Irlanda.
Britanicii şi europenii caută să evite o impunere a unei frontiere fizice, pentru a menţine acordurile de pace din 1998 care au pus capăt celor 30 de ani de tulburări între protestanţi unionişti şi catolici republicani.
Însă, respingând acordul retragerii al lui May, deputaţii britanici au spus ”nu” unui dispozitiv de ultim recurs, ”plasa de siguranţă” nord-irlandeză (”backstop”), imaginat să garanteze lipsa frontierei.
Mâna întinsă de May opoziţiei a provocat furie în tabăra sa a apărărtorilor unei rupruri clare cu UE, care se tem că Londra ar putea să aleagă o ieşire mai blândă, prin care să menţină legături mai strânse cu Uniunea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
