Congregaţia Cardinalilor a decis marţi că funeraliile Papei vor avea loc sâmbătă, la ora 10.00 (11.00, ora României), la Bazilica Sfântul Petru, informează BFMTV.
Sicriul Papei va fi transferat la Bazilica Sfântul Petru miercuri dimineaţă, a anunţat Vaticanul. Rămăşiţele Papei se află în prezent în capela reşedinţei sale, Sfânta Marta.
Potrivit unui scurt comunicat, liturghia funerară din Piaţa Sfântul Petru va fi prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor. Procesiunea va începe la ora locală 9.00 (10.00, ora României), permiţând credincioşilor să aducă un ultim omagiu primului papă latino-american.
Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma va fi locul unde va fi înmormântat papa, aşa cum el însuşi a cerut, fiind o premieră, după 300 de ani, când un papă este înmormântat în afara Vaticanului.
Aşa cum se obişnuieşte, cardinalul Kevin Farrell - care asigură interimatul până la alegerea unui nou pontif - a sigilat luni apartamentele private ale Papei (biroul şi dormitorul). Sigiliile au fost aplicate pe uşile apartamentului papal de la etajul al treilea al Palatului Apostolic (Palatul Vatican) şi, de asemenea, pe uşa apartamentului de la etajul al doilea al Casei Sfânta Marta, unde locuieşte Papa.
Papa Francisc, care a murit la Vatican luni, 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani, a suferit un accident vascular cerebral, după ce se afla în convalescenţă în urma unei duble pneumonii, care a necesitat o spitalizare de 38 de zile.
Cardinalii s-au reunit marţi dimineaţă pentru a alege ziua funeraliilor sale, care va avea loc la sfârşitul săptămânii în prezenţa a numeroşi şefi de stat, demnitari şi credincioşi, înainte de conclavul convocat pentru alegerea succesorului papei Francisc.
Imediat ce a fost anunţată moartea Papei, zeci de mesaje din partea comunităţii internaţionale au curs de-a lungul zilei. Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost primul care a anunţat încă de luni că va fi prezent la funeralii, fără să cunoască măcar data, care a fost dezvăluită abia marţi. „Voi merge cu Melania (prima-doamnă - n.r.) la funeraliile Papei Francisc din Roma", a scris pe Truth Social preşedintele american, a cărui politică anti-imigranţi a fost adesea criticată de regretatul şef al Bisericii Catolice.
Marţi dimineaţă, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că va fi prezent la eveniment. „Vom fi prezenţi la funeraliile Papei, aşa cum se cuvine”, a declarat şeful statului în cadrul unui briefing de presă pe Insula Reunion, unde se află în prezent în vizită.
O jumătate de oră mai târziu, liderul ucrainean Volodimir Zelenski şi-a anunţat şi el intenţia de a participa la funeraliile Papei Francisc. „Preşedinţia aşteaptă data funeraliilor Papei şi pregăteşte vizita preşedintelui la Roma pentru a-şi lua rămas bun de la Suveranul Pontif”, a anunţat anturajul preşedintelui ucrainean.
România va fi reprezentată de preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a anunţat marţi Administraţia prezidenţială.
Printre alţi şefii de stat prezenţi se numără Javier Milei, preşedintele ţării natale a Papei Francisc, Argentina, şi preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, potrivit Reuters.
Premierul italian Giorgia Meloni şi-a anulat angajamentele planificate în Uzbekistan şi Kazahstan în acest weekend pentru a rămâne la Roma, a scris presa locală.
În schimb, Kremlinul a confirmat marţi că preşedintele rus Vladimir Putin nu va participa la slujbă, scrie The Guardian.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va veni în schimb la funeralii.
Cancelarul german demisionar Olaf Scholz şi-a confirmat, de asemenea, intenţia de a participa la funeraliile de sâmbătă.
Preşedintele polonez Andrzej Duda va fi şi el prezent şi a propus declararea unei zile de doliu naţional sâmbătă, în ziua funeraliilor.
CONCLAVUL, DUPĂ DATA DE 6 MAI
Un conclav pentru alegerea unui nou papă are loc în mod normal la 15-20 de zile după moartea unui pontif, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai.
135 de cardinali sunt eligibili pentru a participa la scrutinul secret, care se poate întinde pe mai multe zile înainte ca fumul alb care iese din hornul Capelei Sixtine să anunţe lumea că a fost ales un nou papă. În prezent, nu există un candidat favorit pentru succesiunea Papei Francisc.
Papa Francisc a moştenit o Biserică în dezordine şi a depus efoturi mari pentru a reforma administraţia centrală a Vaticanului, pentru a eradica corupţia şi, după un început lent, pentru a combate flagelul abuzurilor asupra copiilor din rândul preoţilor.
El s-a confruntat adesea cu conservatorii, nostalgici după un trecut tradiţional, care l-au considerat pe Francisc prea liberal şi prea conciliant cu grupurile minoritare, cum ar fi comunitatea LGBTQ.
Francisc a numit aproape 80% dintre cardinalii electori - care vin din întreaga lume şi care îl vor alege pe următorul papă - ceea ce sporeşte, dar nu garantează, posibilitatea ca succesorul său să-i continue politicile progresiste.
Mulţi dintre cardinali sunt puţin cunoscuţi în afara ţărilor lor şi vor avea ocazia să se cunoască în cadrul unor reuniuni cunoscute sub numele de congregaţii generale, care au loc în zilele dinaintea începerii unui conclav şi unde se va contura un profil al calităţilor necesare pentru următorul papă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
