Prăbuşirea sondei spaţiale Schiaparelli pe Marte, pe 21 octombrie, ar fi putut fi evitată dacă modulul ar fi fost testat corespunzător înainte de misiune, sarcină ce îi fusese încredinţată unei companii a unui român, Arca Space Corporation, a anunţat Agenţia Spaţială Italiană, citată de La Repubblica. Contactat de presă, românul a explicat că testele ar fi putut duce la un război NATO-Rusia.
Agenţia Spaţială Europeană, ESA, a încredinţat contractul pentru a testa zborul şi intrarea în atmosferă a modulului spaţial firmei ARCA, a lui Dumitru Popescu, care a primit în schimb 1,1 milioane de euro. Aceasta a întâmpinat, însă, o serie de probleme, astfel că testele au fost anulate.
Mai exact, regiunea unde urma să fie făcut testul, deasupra Mării Negre, se afla în apropiere de Peninsula Crimeea, pe care Rusia tocmai o invadase.
Agenţia Spaţială Italiană a acuzat ESA că a acordat contractul unei companii care nu avea competenţa necesară pentru o astfel de sarcină.
Dumitru Popescu, în vârstă de 39 de ani, absolvent de Teologie, care şi-a întrerupt studiile de inginerie spaţială după trei ani, a fost contactat de La Repubblica. Aflat la Las Cruces, în New Mexico, el a declarat: “Noi suntem liniştiţi, am făcut tot posibilul: pentru acel test ar fi trebuit să zburăm prea aproape de baza rusă de la Sevastopol. Rusia abia ocupase Crimeea şi am fi riscat să provocăm un conflict între Federaţia Rusă şi NATO”.
Popescu a fost întotdeauna un visător, scrie La Repubblica. În 1999, el a înfiinţat Arca, dar a avut numeroase eşecuri în proiectele sale, astfel că şi-a atras inclusiv criticile Agenţiei Spaţiale Române, care a descris compania drept “un grup de amatori care caută numai publicitate”
În aceste condiţii, în 2014, Popescu a decis să se mute în New Mexico. Acolo, el a început să producă drone, însă fără să aibă prea mare succes, potrivit cotidianului italian.
Modulul Schiaparelli, parte a misiunii ExoMars 2016, organizată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în colaborare cu Rusia, s-a prăbuşit pe planeta Marte cu o viteză de peste 300 de kilometri pe oră şi s-a dezintegrat la impactul cu scoarţa marţiană, au anunţat, pe 21 octombrie, cercetătorii europeni.
Potrivit concluziilor comisiei de anchetă internă ale ESA, unitatea de măsură a inerţiei a dat, la un moment în timpul procesului de asolizare, date greşite, ceea ce a dus la un lanţ de comenzi eronate date de computerul de bord, care au provocat prăbuşirea sondei.
Practic, senzorii au detectat la un moment dat că modulul se află deja pe suprafaţa Marte. Cauza acestei defecţiuni nu este clară deocamdată.
Eşecul ExoMars2013 nu a fost primul de acest fel pentru europeni. În urmă cu 13 ani, sonda britanică Beagle2, din cadrul misiunii Mars Express, s-a prăbuşit de asemenea.
Doar NASA a reuşit până acum să plaseze vehicule de explorare pe suprafaţa planetei Marte care au reuşit să funcţioneze după coborârea pe ”Planeta roşie”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
