Comisia Europeană (CE) vrea să le impună celor 27 să reducă cu 30% - până în 2030 - deşeurile alimentare ale magazinelor, restaurantelor şi gospodăriilor din Uniunea Europeană (UE) faţă de nivelul din 2020, potrivit unei iniţiative legislative prezentate miercuri, relatează AFP.
Potrivit unor date Eurostat, UE a generat în 2020 aproximativ 131 de kilograme de deşeuri alimentare pe locuitor - reprezentând o pierdere totală estimată la 132 de miliarde de euro.
Astfel, aproximativ o zecime din hrana gospodăriilor, restaurantelor şi magazinelor ajunge să fie aruncată.
”O risipă la această scară, în timp ce 30 de milioane de europeni pot mânca o masă de calitate doar o zi din două, iar foametea se intensifică în lume, este pur şi simplu inacceptabilă”, subliniază vicepreşedintele CE Frans Timmermans.
NOW LIVE
— EU Food Safety - #EUFarm2Fork (@Food_EU) July 5, 2023
Presenting another set of key components of the #EUGreenDeal, including on:
- new genomic techniques
- plant & forest seeds
- food wastehttps://t.co/Z91GAr1FWU#EUFarm2Fork #EUGreenDeal
Acest text - care urmează să fie dezbătut de către europdeputaţi - vizează să reducă consumul inutil de apă, de îngrăşăminte şi de energie în vederea producerii, procesării şi conservării acestor alimente care ajung la gunoi.
Fiecare stat membru ar urma să fie obligat să reducă ”volumul deşeurilor alimentare generate în magazine, restaurante şi servicii de restauraţie şi în gospodării” cu 30% faţă de volumbul înregistrat per ansamblu în 2020 - date calculate ”pe locuitor”.
Nearly 59 million tonnes of food are wasted in the EU each year.
— EU Food Safety - #EUFarm2Fork (@Food_EU) July 5, 2023
Today, we are proposing that Member States reduce food waste by 2030 (vs 2020) by:
in processing & manufacturing
(jointly) in retail, restaurant, food services and households. #FoodWasteEU
Totodată, fiecare stat ar urma să reducă cu 10% deşeurile în industria agroalimentară - producţie şi procesare -, printr-o consolidare a strategiilor acestui sector, în vederea unei valorizări a produselor secundare (subproduse).
În schimb, sectorului agricol nu i se stabileşte niciun obiectiv, acesta fiind supus riscului culturilor şi susceptibil să folosească deşeuri ca îngrăşăminte sau la producerea biogazului.
În vederea atingerii acestor obiective - cu caracter constrângător - statele membre UE vor putea recurge la programe de prevenirea risipei la libera alegere, adaptate sistemelor lor agroalimentare şi tipului de bucătărie.
Bruxellesul subliniază că a adaptat mai multe reglementări cu scopul de a simplifica donaţiile de hrană sau de a redirija mai uşor către producţia de alimente pentru animale a unor produse care nu mai pot fi destinate consumului uman.
În plus, este în curs o activitate de clarificare a indicării datelor de expirare.
Această iniţiativă ia ca punct de referinţă primul exerciţiu de colectare de date privind risipa alimentară în UE în 2020, după o metodologie armonizată şi recurgând la eşantioane reprezentative în vederea măsurării deşeurilor menajere.
Această monitorizare urmează să fie permanentizată în vederea măsurării evoluţiilor.
În 2020, peste jumătate dintre deşeurile alimentare generate în UE proveneau de la gospodării (70 de kilograme pe locuitor), iar 20% de la industria alimentară (26 de kilograme pe locuitor).
Urma sectorul agricol (14 kilograme pe locuitor), restaurantele şi serviciile de restauraţie (12 kilograme pe locuitor) şi magazinele şi distribuitorii (nouă kilograme pe locuitor).
În cazul în care reducerile proiectate se concretizează, va avea loc o economisire anuală în valoare de 400 de euro pentru o familie de patru persoane, estimează CE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
