Uniunea Europeană (UE) şi Japonia au semnat marţi, la Tokyo, un vast acord de liber-schimb, care se vrea un ”mesaj puternic împotriva protecţionismului” lui Donald Trump, relatează AFP.
”Sărbătorim semnarea unui acord comercial extrem de ambiţios între două dintre cele mai mari economii din lume”, au declarat premierul japonez Shinzo Abe, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk într-un comunicat, salutând o ”zi istorică”.
Într-o confernţă de presă comună, fără să menţioneze numele lui Trump, cei trei lideri au insistat îndelung asupra rolului de port-drapel al liberului schimb, în contextul în care preşedintele american face să planeze ameninţarea unui război comercial.
”Semnarea acestui acord de parteneriat economic arată lumii voinţa politică de nezdruncinat a Japoniei şi Uniunii Europene de a fi camopanele liberului schimb şi de a ghida lumea în această direcţie, în contextul răspândirii protecţionismului”, a insistat Abe.
”Transmitem un mesaj clar, care spune că facem front comun contra protecţionismului”, a subliniat Tusk, iar Juncker a continuat în aceeaşi notă. ”noi arătăm că suntem mai puternici şi mai bine poziţionaţi atunci când lucrăm împreună (...). Nu există protecţie în protecţionism”.
Din contră, în ”incertitudine politică, retorică agresivă, imprevizibilitate, iresponsabilitate” se află ”riscuri reale la adresa întreprinderilor noastre, ci nu în acorduri comerciale”, a conchis Tusk.
Textul, care marchează finalizarea cu succes a unor negocieri deschise în 2013, urmează să fie supus până la sfârşitul anului aprobării Parlamentului European (PE) în vederea unei intrări în vigoare în 2019, dacă Parlamentul japonez îl aprobă la fel de repede.
Spre deosebire de acordul UE-Canada (CETA) - contestat în prezent de Italia -, el nu trebuie să fie ratificat de fiecare Parlament naţional din UE.
BRÂNZĂ ŞI AUTOMOBILE
Intitulat Jefta (Japan-UE Free Trade Agreement), acest pact, cel mai important negociat vreodată de UE, vizează o zonă de liber-schimb care acoperă aproape un sfert din Produsul Intern Brut (PIB) mondial şi peste 600 de milioane de locuitori.
De partea europeană, sectorul agroalimentar iese drept mare învingător din negocieri. În final, 85% din produsele agroalimentare din UE vor putea să intre în japonia fără taxe vamale, însă, în unele cazuri, după o perioadă de tranziţie. În altele, ca cel al vitei, taxele vor scădea progresiv. Orezul, un produs extrem de simbolic pentru japonezi, este exclus din acord.
Tokyo se angajează să recunoscă peste 200 de indicaţii geografice - precum Roquefort, Tiroler Speck austriac, Jambon d'Ardenne belgian sau Polska Wódka - care vor beneficia ”de acelaşi nivel de protecţie ca în Europa”.
Negocierile au fost deosebit de complexe cu privire la produsele lactate, un sector sensibil pentru Tokyo. Acordul va elimina taxele vamale foarte mari aplicate mai multor tipuri de brânză, după o perioadă de tranziţie de până la 15 ani.
Japonezii vor obţine, la rândul lor, un acces liber pe piaţa europeană a industriei automobilului, dar doar după o perioadă de tranziţie de mai mulţi ani.
Acordul cuprinde de asemenea un capitol cu privire la dezvoltarea durabilă.
”INDIFERENŢĂ GENERALĂ”
Protecţia unor investiţii a constituit principalul punct de neînţelegere în negocieri şi nu este inclusă în acordul semnat marţi.
Cele mai multe înţelegeri comerciale din lume lasă posibilitatea unei întreprinderi care se consideră lezată de politica unui stat, în urma unor investiţii în acesta, de a-l ataca în vederea obţinerii unor reparaţii. Aceste diferende sunt în general tranşate printr-un sistem de arbitraj despre care europenii nu vor să mai audă.
Absenţa acestei părţi a permis acordului să treacă prin Parlamente naţionale, precizează surse europene.
Alte tratate au provocat critici, însă Jefta a fost validat ”în indiferenţa generală”, au denunţat marţi ONG-uri franceze.
”La fel ca în CETA, singurele capitole care nu sunt constrângătoare sunt cele care vizează dezvoltarea durabilă”, relevă într-un comunicat Fundaţia pentru natură şi Om (fosta Hulot) şi Institutul Veblen.
Ele critică de asemenea opacitatea negocierilor şi absenţa ratificării de către Parlamentele naţionale, ”ceea ce împiedică orice dezbatere a subiectului”.
Această înţelegere se face ”în detrimentul democraţiei, a drepturilor sociale şi protecţiei mediului şi (luptei împotriva modificărilor) climatice”, a denunţat la rândul său Greenpeace.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
