Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au convenit, luni, asupra unei finanţări suplimentare de 500 de milioane de euro din partea UE pentru furnizarea de arme Ucrainei, ceea ce ridică sprijinul de securitate al blocului la 2,5 miliarde de euro de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, transmite Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

"Astăzi, în cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai UE, s-a ajuns la un acord politic privind cea de-a cincea tranşă de asistenţă militară pentru Ucraina", a declarat ministrul suedez de externe Ann Linde, într-un comunicat. 

Banii ar trebui să ajute UE să continue să cumpere în comun echipamente şi provizii pentru armata ucraineană, inclusiv armament letal, despre care blocul a spus că ar trebui să fie folosit în scopuri defensive. 

Evenimente

14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum

Regulile UE împiedică în mod normal blocul să folosească bugetul său pe şapte ani pentru a finanţa operaţiuni militare, dar aşa-numitul Mecanism european pentru pace, care are o limită de 5 miliarde de euro, este extrabugetar şi poate fi folosit pentru a oferi ajutor militar. 

UE a aprobat prima tranşă de ajutor imediat după ce a început invazia Rusiei, în ceea ce a fost descris de oficialii UE ca un moment decisiv pentru un bloc care a fost mult timp reticent faţă de implicarea militară dincolo de graniţele sale. 

Cu toate acestea, având în vedere că jumătate din facilitatea pe şapte ani a fost deja acordată Ucrainei după doar cinci luni, nu este clar cum poate UE să continue să finanţeze achiziţionarea şi livrarea de arme şi alte echipamente dacă invazia Rusiei continuă. 

Cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell, a declarat, într-o conferinţă de presă, că acest lucru este foarte probabil, afirmând că războiul va continua. El a încercat să arate Ucrainei că UE nu renunţă, adăugând că se aşteaptă ca ambasadorii UE să aprobe o nouă interdicţie de import a UE asupra aurului rusesc în cursul acestei săptămâni. 

"Sunt sigur că (preşedintele rus Vladimir) Putin se bazează pe oboseala democratică... El crede că democraţiile sunt slabe. Uite, nu. Societăţile europene nu îşi pot permite oboseala", a declarat Borrell.  

Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a cerut, de asemenea, europenilor să rămână pe poziţii, afirmând că, chiar dacă guvernele şi parlamentele se îndreaptă spre vacanţa de vară, "trupele ruseşti nu au niciun plan de a-şi lua zile libere pentru a ataca în continuare Ucraina". 

 Amploarea fără precedent a sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei include un embargo asupra petrolului, interzicerea tranzacţiilor cu banca centrală a Rusiei şi îngheţarea activelor acesteia, precum şi oprirea noilor investiţii în Rusia. 

Dar Putin şi-a reafirmat hotărârea de a continua ceea ce el numeşte "operaţiunea militară specială" în Ucraina, în ciuda distrugerii oraşelor ucrainene şi a morţii a mii de oameni. 

  

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.