Tusk propune un summit european extraordinar consacrat Brexitului

Un summit european extraordinar consacrat Brexitului ar putea să fie necesar - în noiembrie - pentru a se ajunge la un acord de divorţ în timp util, apreciază preşedintele Consiliului European Donald Tusk într-o scrisoare adresată Celor 28, publicată marţi, relatează AFP.

Cei 28 de şefi de stat şi de guverne din UE se reunesc miercuri la Salzburg, în Austria, pentru a discuta despre faza finală a negocierilor cu privire la divorţ şi anume despre ”posibilitatea de a convoca alt Consiliu European în noiembrie”, scrie Donald Tusk, amintind că divorţul este necesar să fie finalizat la timp, pentru ca Regatul Unit să poată părăsi UE aşa cum s-a prevăzut, în martie 2019.

În această reuniune de la Salzburg, de două zile, ”vreau să trecem în revistă progresele în aceste negocieri şi să abordăm etapa următoare, cu trei obiective în minte”, subliniază preşedintele Consiliului European, instanţa care reprezintă cele 28 de state membre ale Uniunii.

Este vorba mai întâi despre ajungerea la ”o versiune comună” a Celor 27 asupra a ceea ce va constitui baza viitoarei relaţii comerciale a blocului european cu regatul, precizează el.

Apoi, în cadrul reuniunii va fi abordată problema fazei finale a negocierilor, continuă el, sugerând posibilitatea acestui summit extraordinar în noiembrie.

În fine, al treilea punct, se arată în continuare în scrisoare, constă în ”reconfirmarea necesităţii” unui dispozitiv juridic care să permită să se evite să nu reapară o ”frontieră dură” între cele două Irlande.

Problema frontierei irlandeze şi eventualitatea subiacentă a unei reimpuneri a controalelor vamale rămâne un punct de blocare a negocierilor.

”Din nefericire, scenariul unui «no deal» (absenţa unui acord) este încă de luat în calcul. Dar, dacă acţionăm cu responsabilitate, putem să evităm catastrofa”, avertizează Donald Tusk.

KURZ VREA UN SUMMIT UE-AFRICA, MACRON INSISTĂ ASUPRA EXPLUZĂRILOR

Pe de altă parte, cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunţat organizarea unui summit UE-Africa în decembrie, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut o consolidare a expluzărilor migranţilor ilegali.

”Vom organiza un summit Europa-Africa în decembrie, sperăm la susţinerea Franţei. Vrem să ne concentrăm asupra dezvoltării economice a Africii”, a anunţat cancelarul care a fost primit luni de şeful statului francez la Palatul Elysée.

Austria, care a preluat în iulie, timp de o umătate de an, preşedinţia rotativă a UE, va găzdui un summit european la Salzburg, pe 20 decembrie. Kurz, în vârstă de 32 de ani, susţinător al unei linii dure contra migraţiei, a obţinut cu această temă victoria în alegerile legislative din octombrie 2017 şi conduce un Guvern din care face parte extrema dreaptă.

Într-o declaraţie de presă, la sosirea la Paris, liderul austriac a anunţat că susţine propunerea preşedintelui Comisiei Europene (CE) Jean Claude-Juncker de consolidare a Frontex - agenţia europeană de protecţie a frontierelor - cu 10.000 de grăniceri, încă din 2020.

El a apreciat, de asemenea, că ţările europene prin care intră prima oară migranţi au nevoie de solidaritatea europeană, dar ar trebui să accepte în schimb ajutorul european în gestionarea celor sosiţi.

Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa, ”respectându-ne valorile”, ”unui mai bun control al sosirilor, prin consolidarea Frontex şi unui mai bun dialog cu ţările de origine şi de tranzit”.

Însă el a apreciat totodată că este necesară ”o politică de expulzarev a celor prinşi în neregulă şi care nu au vocaţia să obţină azil”.

El se alătură astfel priotirăţii Vienei a ”luptei contra imigraţiei ilegale prin securizarea frontierelor externe”.

Summitul european din iunie a pus în lumină disensiunile între ţările europene pe tema politicii migraţiei.

Austria Guvernului Kurz, care a deschis un şantier al scăderii ajutorării refugiaşilor, face parte din tabăra mai ostilă imigranţilor, alături de Italia, Ungaria sau aripa dreaptă a coaliţiei cancelarului Angela Merkel.

THERESA MAY AVERTIZEAZĂ CĂ VA FI PLANUL SĂU CU PRIVIRE LA BREXIT SAU NIMIC

Pe de altă parte, premierul britanic Theresa May a averrizat - cu câteva luni înainte de Brexit - că va fi planul său sau nimic, adresându-se partidului său împărţit şi mediului economic îngrijorat de noi previziuni ale Fondului Monetar Internaţional (FMI).

May propune prin planul ”de la Chequers” o menţinere a relaţiei economice strânse cu UE după divorţ, prevăzut pe 28 martie 2019, prin intermediul înfiinţării unei zone de liber-schimb destinate bunurilor industriale şi produselor agricole. În schimb, se va pune capăt libertăţii circulaţiei cetăţenilor europeni şi controlului Curţii de Justiţie a UE (CJUE).

Acest proiect este combătut în interiorul Partidului său Conservator încă de când a fost anunţat, în iulie, de către susţinătorii unei rupturi clare cu Bruxellesul, şi care a provocat până acum scepticismul liderilor europeni.

”Eu cred că vom avea un acord bun” cu Bruxelesul, a apreciat May luni, într-un interviu acordat BBC.

”Cred că alternativa va fi lipsa unui acord”, ceea ce înseamnă sfârşitul accesului privilegiat pe piaţa europeană, a adăugat ea.

Această eventualitate îngrijorează mediul de afaceri şi ar avea costuri ”importante” pentru economia britanică, a avertizat directoarea generală a FMI Christine Lagarde, venită să-şi prezinte la Londra ultimul raport cu  privire la Regatul Unit.

”Încurajăm Regatul Unit şi UE să acţioneze cu asiduitate” pentru a evita un divorţ brutal, care ar afecta creşterea şi finanţele publice britanice şi ar antrena o depreciere a devizei ţării, a adăugat ea, subliniind că ”puţinul timp care rămâne în vederea încheierii unui acord este foarte problematic”, chiar dacă ea rămâne ”optimistă”.

Luni, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat la Paris, înaintea summitului de la Salzburg, că ”toată lumea este de acord să facă totul pentru a evita un Brexit dur”, adică fără acord.

Macron, a apreciat, alături de el, că ”esenţialul este să se ajungă la un acord, ca regulile coeziunii şi protecţiei Europei, ale pieţei sale unice să fie menţinute în totalitate şi să se permită totodată Regatului Unit să respecte votul populaţiei sale” care a ales Brexitul prin referendum.

Ambele părţi afirmă că speră să ajungă la un acord la summitul din 18-19 octombrie, la Bruxelles, sau cel mai târziu la începutul lui noiembrie.

Însă problema frontierei între provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda, un stat membru UE, a cărei reinstalare nu este dorită nici de Londra şi nici de Bruxelles, rămâne deosebit de problematică.

În vederea avansării negocierilor, May a acceptat în decembrie introducerea unui "backstop" (sau ”plasă de siguranţă”) care să menţină Irlanda de Nord în cadrul Uniunii Vamale şi Pieţei Unice Europene în lipsa altei soluţii. ”O abominaţie constituţională”, a denunţat fostul său ministru de Externe Boris Johnson la unison cu ”brexiterii” duri.

Potrivit presei britanice, UE ar fi însă pregătită să-şi schimbe poziţia şi să le permită de exemplu vameşilor britanici să opereze în locul celor europeni.

"Michel Barnier (negociatorul-şef al UE) a spus în public, mi se pare, că doreşte să dedramatizeze această problemă a «backstop»-ului”, a reacţionat un purtător de cuvânt al lui Theresa May într-o conferinţă de presă obişnuită, subliniind înnsă că a ”citit multe lucruri în ultimele zile dintre care multe erau contradictorii”.

În cazul unui acord, acesta este necesar să fie aprobat de Parlametul britanic, în care May dispune doar de o majoritate foarte fragilă, dar şi de către parlamentele celor 27 de state membre UE şi de către Parlamentul European (PE).

Partidul Laburist, principalul partid britanic de opoziţie, a avertizat deja că va vota împotriva oricărui acord care va avea la bază planul propus de Theresa May.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.