Preşedintele francez Emmanuel Macron a ridicat tonul la adresa Rusiei luni, surprinzând pe toată lumea atunci când a spus că nu poate "exclude trimiterea de trupe terestre" occidentale în Ucraina. Experţi intervievaţi de BFMTV spun că această demonstraţie de forţă echivalează cu o acţiune de descurajare.
"Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câştiga acest război", a spus luni preşedintele francez Emmanuel Macron după ce războiul Rusiei din Ucraina tocmai a intrat în cel de-al treilea an.
Adresându-se celor peste 20 de lideri internaţionali pe care i-a găzduit la Paris la o conferinţă de susţinere a Kievului, şeful statului francez a declarat că trimiterea de trupe terestre "nu trebuie exclusă", dar a ţinut să precizeze: "Nu există astăzi un consens pentru a trimite trupe terestre într-o manieră oficială, acceptată şi aprobată. Dar, în termeni dinamici, nimic nu trebuie exclus", a adăugat el, lăsând să se înţeleagă că această chestiune este în curs de discuţie.
O astfel de opţiune nu mai fusese niciodată menţionată până acum de Paris sau de un alt şef de stat occidental şi marchează o schimbare de optică din partea liderului de la Elysee.
DE LA MEDIATOR LA LUPTĂTOR
La începutul războiului din Ucraina, Emmanuel Macron dorea să facă din Franţa, "o putere de mediere". În iunie 2022, el chiar i-a iritat pe aliaţii Kievului. "Să nu umilim Rusia, pentru ca în ziua în care luptele se vor opri, să putem construi o cale de ieşire prin canale diplomatice", a îndemnat el atunci.
Apoi, încetul cu încetul, după cum a spus însuşi şeful statului francez, el şi aliaţii săi occidentali au trimis Kievului tancuri, avioane şi rachete cu rază lungă de acţiune.
"În realitate, schimbarea sa de poziţie a fost treptată. Adevărata schimbare a avut loc în timpul discursului de la Bratislava (pe 31 mai 2023, n.r.), când a abandonat ideea de dialog cu Rusia", subliniază Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice (IRIS), citat de BFMTV.com. De data aceasta, este vorba mai degrabă de "o schimbare în ceea ce priveşte intensitatea remarcilor sale decât în ceea ce priveşte fondul", consideră specialistul în apărare.
În faţa unei Rusii tot mai agresive şi a unei Ucraine slăbite, preşedintele francez îşi dă seama că "securitatea noastră este în joc şi pe câmpul de luptă din Ucraina, iar dacă am dezamăgi Ucraina, nu am face decât să întârziem o scadenţă teribilă", a comentat la BFMTV generalul Jérôme Pellistrandi, care atrage atenţia asupra unei "viziuni imperialiste" a Moscovei.
Emmanuel Macron, care luni a făcut apel la un "imbold" în faţa "înăspririi poziţiei Rusiei", a spus de asemenea că există un "consens" între numeroşii lideri şi personalităţi europene: "în câţiva ani, trebuie să fim pregătiţi pentru ca Rusia să atace" şi alte ţări.
O AMBIGUITATE STRATEGICĂ
Trimiterea de trupe terestre - o idee denunţată de mulţi politicieni - ar însemna ca Franţa şi celelalte ţări occidentale să intre în război cu Moscova şi să accepte să facă acest lucru.
Premierul olandez Mark Rutte şi premierul suedez Ulf Kristersson au asigurat că această chestiune nu se află pe ordinea de zi, dar nu au exclus-o totuşi.
Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat marţi că "niciun soldat" nu va fi trimis în Ucraina de către ţările europene sau NATO, în conformitate cu "ceea ce s-a decis de la început".
Jean-Pierre Maulny vede în această "ambiguitate strategică" o strategie de descurajare. Vorbind despre trimiterea de trupe terestre, şeful statului francez a vrut să "arate că suntem uniţi şi solizi", a spus expertul. Pe lângă trimiterea de ajutor militar Ucrainei, ideea este de a spune că "următorul pas este să mergem pe teren şi nu aveţi nicio şansă de a câştiga", a explicat Maulny.
Potrivit directorului adjunct al IRIS, aceasta este o modalitate de a "aduce Rusia la masa negocierilor".
Trebuie remarcat, de asemenea, că nu este prima dată când preşedintele afirmă că "nimic nu poate fi exclus", o retorică folosită în mai multe rânduri în contextul acestui conflict.
ÎN LOCUL SUA?
Poziţia dură a Franţei poate fi explicată şi prin slăbirea treptată a puterii de peste Atlantic. Statele Unite au devenit o "verigă slabă" în coaliţia internaţională din motive de politică internă, a declarat în urmă cu câteva zile pentru BFMTV.com Dorota Dakowska, profesor de ştiinţe politice la Science Po Aix şi specialist în Europa Centrală şi de Est. Ajutorul american, crucial pentru Kiev, este blocat în Congres de republicanii lui Donald Trump.
"Luăm locul Statelor Unite, am trecut la o viteză superioară", spune şi generalul Jérôme Pellistrandi.
Cu toate acestea, mai mulţi specialişti consideră că Emmanuel Macron a lăsat să se înţeleagă că trimite de fapt asistenţă pentru a-i ajuta pe ucraineni să îşi folosească şi să îşi întreţină echipamentele militare, mai degrabă decât să meargă efectiv la război. "Iniţial, scopul este de a consolida capacităţile de rezistenţă, muniţiile şi sistemele de apărare ale armatei ucrainene. Şi poate că după aceea vor exista şi alte tipuri de acţiuni", subliniază Jérôme Pellistrandi. "Ambiguitatea despre care vorbeşte preşedintele ar putea fi informaţii sau război electronic pentru a împiedica Rusia să facă progrese", a explicat generalul.
Emmanuel Macron nu pare să aibă în vedere un război pur şi simplu. "Am stabilit întotdeauna principiul că vom sprijini Ucraina, dar nu vom purta un război împotriva Rusiei. Acest principiu rămâne pentru un motiv simplu, şi anume că nimeni nu are interes şi nu doreşte o escaladare în Ucraina", a asigurat presa, duminică, Palatul Élysée, în marja unui briefing despre conferinţa de susţinere a Kievului.
Moscova este, fireşte, de aceeaşi părere. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a avertizat marţi că trimiterea de trupe în Ucraina "nu ar fi în interesul Occidentului", a relatat AFP. Ei trebuie să fie conştienţi de acest lucru", a declarat jurnaliştilor Dmitri Peskov, calificând simpla menţionare a acestei posibilităţi drept "un element nou foarte important" în conflict.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
