O serie de schimburi de replici dure între Donald Trump, Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan au agravat disensiunile în NATO, înaintea summitului celei de a 70-a aniversări a Alianţei, slăbind-o în faţa ascensiunii puterii Rusiei şi Chinei, relatează AFP.
Declaraţiile recente ale preşedintelui francez, care consideră Alianţa înfiinţată în 1949 în stare de ”moarte cerebrală”, şi amplificarea tensiunilor cu preşedintele turc pe tema intervenţiei turce în Siria au electrizat discuţiile în orele dinaintea începerii comemorării la Londra.
Miliardarul american a lansat ostilităţile catalogând declaraţiile lui Emmanuel Macron drept ”foarte insultătoare” şi ”foarte, foarte rele” - ”nimeni nu are mai multă nevoie de NATO decât Franţa”.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
Donald Trump a criticat de asemenea dur voinţa Parisului de a taxa giganţii tehnologici americani. Administraţia sa a ameninţat deja să impună taxe vamale de până 100% unor produse franceze în valoare de 2,4 miliarde de dolari precum brânza roquefort, iaurturi şi vin spumant.
NICIO ”CLARIFICARE” CU ERDOGAN
În faţa preşedintelui francez, miliardarul american a adoptat mai târziu, marţi, un ton mai conciliant. Cei doi lideri s-au pus de acord asupra capacităţilor lor de depăşi ceea ce Trump a catalogat drept un ”diferend minor” comercial.
Însă supărarea continuă cu privire la NATO. Şeful statului francez a rămas ferm şi îşi ”menţine” declaraţiile care au iritat majoritatea aliaţilor.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a apărat organizaţia şi şi-a exprimat ”dezacordul”. ”Nu trebuie pusă la îndoială unitatea şi voinţa aliaţilor de a se apăra unii pe ceilalţi”, a insistat el.
Însă, în planul intern al organizaţiei, intervenţia lansată de Ankara în octombrie în nord-estul Siriei, fără a informa celelalte state membre ale Alianţei, a crescut tensiunile. Situaţia a frizat un incident diplomatic săptămâna trecută, când Recep Tayyip Erdogan a apreciat că Emmanuel Macron este cel în stare de ”moarte cerebrală”.
”Când mă uit la Turcia, ei se bat în prezent împotriva celor care au luptat alături de noi. Iar uneori ei lucrează cu intermediari” ai grupăprii Statul Islamic (SI), a subliniat Macron în faţa presei, alături de Donald Trump.
Miercuri seara, o întâlnire - de aproape o oră - între Macron, Erdogan, Boris Johnson şi Angela Merkel nu a permis rezolvarea acestui diferend.
”Toate clarificările nu au fost obţinute, iar toate ambiguităţile nu au fost ridicate”, a declarat Emmanuel Macron la finalul acestei reuniuni. Cu Turcia, a explicat el, ”există dezacorduri, opţiuni care nu sunt aceleaşi, dar există necesitatea de a avansa”.
”Reuniunea a fost intersantă, dar nu poate fi decât începutul unui proces de discuţie mai lung”, a declarat Angela Merkel.
PRESIUNI ASUPRA ”RĂU PLATNICILOR”
Aceste schimburi de replici au eclipsat provocările pe care le au de dezbătut membrii NATO, care se reunesc miercuri dimineaţa în golful de lux Watford, la periferia Londrei, după un dineiu, marţi seara, în jurul reginei Elizabeth a II-a, la Buckingham Palace.
În fruntea preocupărilor se află ascensiunea puterii Chinei şi militarizarea spaţiului, dar şi relaţiile dificile cu Rusia.
Vladimir Putin a denunţat marţi comportamentul ”incorect, chiar grosolan” al NATO, acuzată de Kremlin că a continuat să se extindă în pofida promisiunilor făcute, potrivit Moscovei, înaintea căderii URSS. Însă el s-a declarat pregătit să coopereze cu Alianţa Nord-Atlantică.
”Trebuie să iniţiem un dialog fără naivitate cu Rusia, pentru a reduce conflictualitatea” cu ea, a subliniat Emmanuel Macron, reclamând drept ”precondiţie” ”progrese” în rezolvarea crizei dintre Rusia şi Ucraina.
În afară de atacurile la adresa Franţei, Donald Trump, care de când a fost ales îi împinge pe aliaţi să-şi crească bugetele militare cu scopul de a împărţi mai mult povara, a lansat un nou atac la adresa ”rău platnicilor” din NATO, mai ales a Germaniei.
El vrea să menţină presiunea asupra aliaţilor, pentru a le impune să-şi respecte angajamentul de a consacra 2% din PIB bugetelor lor militare în 2024. Franţa va depăşi echivalentul a 2% în 2025, însă Germania, cu 1,42% în 2020, îşi va respecta angajamentul abea la începutul deceniului 2030.
Trump s-a felicitat de faptul că a ”obţinut 130 de miliarde de dolari”, referindu-se la suma pe care Canada şi membrii europeni o vor adăuga bugetelor apărării în cedur de patru ani, însă s-a declarat nesatisfăcut.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
