În timp ce soarele bătea în plin într-o tabără de corturi din Turcia ridicată pentru supravieţuitorii cutremurului din 6 februarie 2023, Bahattin Kar a ieşit din adăpostul său improvizat pentru a se plânge de lipsa de electricitate şi apă, de distribuirea incorectă a ajutoarelor şi de creşterea bruscă a costului vieţii. Dar bărbatul în vârstă de 54 de ani rămâne ferm loial preşedintelui Recep Tayyip Erdogan înainte de alegerile naţionale, care se anunţă a fi cele mai dure din cele două decenii de guvernare ale liderului turc, relatează Reuters.
"Dacă Tayyip Erdogan va câştiga alegerile, aceste probleme vor fi rezolvate. Dar dacă Tayyip Erdogan nu câştigă, vai de aceşti oameni", spune bărbatul aflat în tabăra din străvechea Antakya, oraşul cel mai grav afectat de puternicul cutremur ce a avut loc în februarie. Seismul a ucis peste 50.000 de persoane în Turcia şi a lăsat milioane de oameni fără adăpost.
În interviurile realizate de Reuters cu el şi cu alţi alegători din Antakya transpare furia lor faţă de ceea ce unii au considerat a fi un răspuns iniţial lent al guvernului la dezastru. Cu toate acestea, nu sunt semne că această problemă a schimbat modul în care oamenii vor vota la scrutinul prezidenţial şi parlamentar de duminică.
Aceste voci conturează o mică imagine a Antakyei şi a zonei mai largi din sudul Turciei afectate de cutremur, o regiune în care locuiesc nouă milioane de alegători şi care este în mod tradiţional un bastion al lui Erdogan. Ele se potrivesc cu constatările unor sociologi şi academicieni care spun că dezastrul a consolidat de fapt opiniile deja polarizate în favoarea sau împotriva lui Erdogan şi a partidului său de guvernământ AK.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
ERDOGAN A RECUPERAT
Ozer Sencar, de la compania de sondaje Metropoll, spune că nivelurile de sprijin pentru AKP, care au scăzut sub 33% în februarie, dar au revenit la nivelurile de dinaintea cutremurului până în aprilie, cu un sprijin de aproximativ 40%. Luna trecută, doar 4,3% dintre alegători au considerat cutremurul ca fiind cea mai mare problemă a Turciei, majoritatea fiind mai preocupaţi de o economie afectată de o inflaţie galopantă.
Sondajele de opinie sugerează că alegerile parlamentare vor fi o cursă strânsă, iar votul prezidenţial ar putea duce la un al doilea tur de scrutin, două săptămâni mai târziu, care s-ar desfăşura probabil între Erdogan şi rivalul său Kemal Kilicdaroglu.
Un sondaj MAK din această săptămână îl plasează pe Erdogan, care şi-a concentrat o mare parte din campanie pe promisiunile de reconstrucţie a zonelor distruse, la 45,4%, Kilicdaroglu depăşind pragul de 50% necesar pentru a câştiga alegerile prezidenţiale în primul tur.
Seda Demiralp, şefa departamentului de relaţii internaţionale de la Universitatea Isik din Istanbul, a declarat, de asemenea, că nu se aşteaptă ca seismul să aibă un impact electoral prea mare, deoarece este diferit de o criză economică, ce îi afectează de obicei pe cei aflaţi la putere. "Nu cred că au scăzut semnificativ voturile titularilor, dar poate am putea spune că a împiedicat creşterea acestora", subliniază ea.
CAMPANIE LA ANTAKYA, ORAŞUL DISTRUS DE CUTREMUR
Străzile din Antakya, cândva plină de viaţă, sunt acum în mare parte goale, iar localnicii care nu au plecat în alte părţi ale Turciei trăiesc acum ca nişte refugiaţi, adăpostiţi în corturi şi containere şi stau la coadă pentru a cere ajutor sau a se informa despre serviciile publice. În apropiere, răsună excavatoarele în timp ce demolează. Se estimează că 80-90% din clădiri au suferit pagube în urma cutremurului. Camioanele au îndepărtat dărâmăturile blocurilor de apartamente care s-au prăbuşit, lăsând zone imense goale în inima oraşului.
Abia acum revine o uşoară aparenţă de normalitate, cu câteva magazine şi restaurante deschise în bazarul istoric şi cu administraţia locală care funcţionează într-un liceu.
Având în vedere, cum e şi firesc, puţinul entuziasm stârnit aici de alegeri, campaniile electorale au fost discrete, în contrast cu mitingurile zgomotoase şi pline de culoare din trecut. Partidele continuă însă să caute sprijin în oraşul cu 350 000 de alegători şi în împrejurimile acestuia. Taberele opuse prezintă naraţiuni foarte diferite despre Erdogan şi despre răspunsul guvernului său la dezastru.
"Preşedintele nostru are o legătură foarte puternică cu naţiunea noastră, o legătură dincolo de carismă", a declarat pentru Reuters deputatul AKP Abdulkadir Ozel, în timp ce oamenii se înghesuiau să îl asculte în faţa unei moschei dintr-un sat situat la nord de Antakya. "Există o bază solidă de încredere că el poate livra ceea ce a promis", spune Ozel.
Nu este aşa, îl contrazice Kerem Nalbant, candidat al partidului prokurd, care ţine un discurs în faţa câtorva zeci de persoane care s-au adunat pe un deal din vestul oraşului. Un cocoş cânta şi copiii se jucau în apropiere. "Opinia fundamentală este că guvernul AKP-MHP ne-a lăsat în ruină. Nu au acţionat la timp pentru a salva oamenii. Acest lucru a dus la o acumulare serioasă de furie", spune candidatul, referindu-se la partidul lui Erdogan şi la aliaţii săi naţionalişti.
"NU SUNTEM PREGĂTIŢI PENTRU ALEGERI"
AKP a dominat mult timp cele 11 provincii afectate de cutremur, dar CHP-ul lui Kilicdaroglu are un sprijin puternic în zonele sudice ale provinciei Hatay, unde se află Antakya. În 2018, AKP a obţinut cinci mandate parlamentare în Hatay, iar CHP a obţinut patru.
Sprijinul lui Kar pentru Erdogan este confirmat de Ertan Genc, un alt rezident al taberei de corturi din centrul Antakyei, care are încredere că va avea o nouă locuinţă în câteva luni. Erdogan a promis că va construi noi locuinţe în termen de un an. "Şeful nostru va învinge. Şi atâta timp cât şeful nostru este în viaţă, întreaga lume, cetăţenii turci, sunt întotdeauna alături de el", spune bărbatul de 48 de ani.
Pe malul estic al râului Orontes, în cartierul istoric din Antakya, poetul Hikmet Guzel, în vârstă de 63 de ani, este de altă părere şi crede că alegătorii îi vor trage la răspundere, la urne, pe cei consideraţi responsabili de eşecurile în răspunsul la dezastru. "A existat un guvern la putere timp de 21 de ani. Iar noi am fost lăsaţi singuri", spune el. "Dacă trăim o perioadă în care oamenii spun că nu există nicio mână de ajutor, atunci este timpul pentru schimbare şi pentru a încerca noi politicieni", arată poetul.
Cu un lucru mulţi oameni pot fi de acord: alegerile nu se află în fruntea listei lor de preocupări, supravieţuirea de zi cu zi fiind cea mai presantă problemă.
"Avem nevoie de o mână de ajutor din partea statului nostru pentru că nu avem alte ramuri de care să ne agăţăm", spune Cuneyt Ofkeli, un oficial local ocupat să verifice listele electorale şi să asculte preocupările localnicilor în timp ce se plimbă pe străzile însă presărate cu moloz şi înconjurate de clădiri prăbuşite. "Dacă statul nostru nu dă o mână de ajutor, zeci de mii de oameni vor rămâne într-o stare de ruină. Noi şi mii de oameni ca noi nu suntem deloc pregătiţi pentru alegeri", confirmă el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
