Tensiunile politice creşteau vineri în Venezuela între opoziţia condusă de Juan Guaido - ”preşedintele” proclamat al ţării - şi Nicolas Maduro, căruia i-a propus o amnistie drept o portiţă de ieşire din criză, relatează AFP.
După ce a primit joi susţinerea hotărâtă a comandanţilor armatei, Maduro urmează să se exprime vineri în faţa presei, pentru a denunţa o lovitură de stat în curs, orchestrată - în opinia sa - de Statele Unite. ”Nu voi renunţa niciodată”, a repetat el joi.
Procurorul general Tarek William Saab umrează să se pronunţe, la rândul său, cu privire la ordonanţa emisă de Curtea Supremă a Venezuelei, pro-regim porivit opoziţiei, în vederea deschiderii unei anchete penale cu privire la Parlament, aflat sub controlul opoziţiei, acuzat că a ”uzurpat” funcţia lui Nicolas Maduro.
Juan Guaido, tânărul preşedinte al Parlamentului care s-a autoproclamat miercuri şef interimar al statului, a declarat pentru postul Univision că se pregăteşte să anunţe noi măsuri.
”Vom continua să mergem înainte, pentru a pune capăt uzurpării puterii (şi să stabilim) un Guvern de tranziţie şi alegeri libere”, a declarat el dintr-un loc secret, la Caracas.
Juan Guaido, în vârstă de 35 de ani, i-a îndemnat pe venezueleni să-şi continue manifestaţiile contra regimului - care s-au soldat cu 26 de morţi în patru zile, potrivit ONG-ului Observatorio Venezolano de Conflictividad Social.
Potrivit Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet, peste 350 de persoane au fost arestate săptămâna aceasta în timpul acestor manifestaţii, ”dintre care 320 numai în ziua de 23 ianuarie”.
Fosta preşedintă chiliană a reclamat ”discuţii imediate în vederea dezamorsării unei atmosfere tot mai inflamate”.
”CORIDOR DE EVACUARE”
Juan Guaido i-a lăsat o portiţă de ieşire lui Nicolas Maduro, evocând o eventuală amnistie.
”În perioadele de tranziţie au avut loc lucruri asemănătoare (...). Noi nu putem exclude nimic, însă trebuie să fim foarte fermi în viitor (...), înainte de toate pentru a face faţă urgenţei umanitare”, a răspuns el când a fost întrebat despre posibilitatea unei amnistii care l-ar putea viza pe preşedintele venezuelean.
”Ar trebui să analizăm şi asta (amnistia), el este funcţionar, din nefericire dictator şi responsabil de victimele de ieri în Venezuela”, a continuat Guaido.
Parlamentul a promis, la 15 ianuarie, o ”amnistie” militarilor care nu vor recunoaşte Guvernul Maduro.
Vicepreşedintele brazilian Hamilton Mourao, a cărui ţară l-a recunoscut împreună cu altele pe Juan Guaido preşedinte, a propus înfiinţarea unui ”coridor de evacuare” a lui Nicolas Maduro.
Însă încleştarea era foarte puternică vineri. ”Este periculos să existe guverne paralele”, subliniază Michael Shifter, de la Dialogul Interamerican.
Juan Guaido a fost recunoscut, foarte repede, de către Statele Unite, iar apoi de mai multe alte ţări din America Latină şi Canada.
Însă Nicolas Maduro a insistat asupra susţinerii armatei, reafirmată prin vocea ministrului său al Apărării, generalul Vladimir Padrino. El le-a mulţumit joi militarilor care au respins ceea ce a numit o ”lovitură de stat în marş” condusă de ”imperiul Statelor Unite”.
”Nu există vreo îndoială că Donald Trump însuşi vrea să impună de facto un Guvern”, a lansat liderul socialist, susţinut de Moscova şi Beijing.
Uniunea Europeană (UE), care consideră ilegitim al doilea mandat al lui Nicolas Maduro, a reclamat ”alegeri libere”, fără să-l recunoască pe Juan Guaido.
Însă Germania s-a declarat pregătită, ”în cadrul unor consultări europene”, să-l recunoască pe Juan Guaido drept preşedinte al Venezuelei, în cazul în care alegeri libere nu pot fi organizate ”în scurt timp”.
Ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian l-a îndemnat în mod ferm” pe Nicolas Maduro ”să interzică orice formă de reprimare a opoziţiei”.
Paul Hare, un profesor la Universitatea din Boston, vede în toate aceste reacţii ”proba faptului că există o diplomaţie a fiecărei ţări din lume care manifestă o fragmentare tot mai mare cu privire la multe subiecte”.
Statele Unite au menţinut, joi, presiunea, cerând o reuniune de urgenţă, sâmbătă, a Consiliului de Securitate al ONU pe tema situaţiei din Venezuela, în pofida opoziţiei Rusiei faţă de o reuniune privind un subiect ”intern” în Venezuela.
SANCŢIUNI PETROLIERE?
Agravarea crizei are loc în plin haos economic într-o ţară petrolieră, odinioară prosperă, dar în prezent afectată de penurii importante de hrană şi medicamente şi supusă unei hiperinflaţii ce ar urma să atingă zece milioane la sută în 2019.
”Trump probabil că va studia posibilitatea de a bloca active (venezuelene). În viitor, acestora li s-ar putea adăuga sancţiuni petroliere”, apreciază cabinetul Eurasia Group.
Statele Unite cumpără din Venezuela o treime din producţia sa de petrol, care a scăzut la 1,4 milioane de barili pe zi şi reprezintă 96% din intrările de devize.
Potrivit lui Nicolas Maduro, inamicii săi ar vrea să acapareze rezervele de ţiţei brut - cele mai mari în lume.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
