Talibanii, aflaţi în căutarea unei recunoaşteri internaţionale, cataloghează luni, la Oslo, drept ”un succes în sine” prima lor vizită în Europa după ce s-au întors la putere, o vizită consacrată crizei umanitare din Afganistan, relatează AFP.
O delegaţie talibană, condusă de către ministrul taliban de Externe Amir Khan Muttaqi, se află de sâmbătă seara în Norvegia, unde se întâlneşte timp de trei zile cu membri ai societăţii civile afgane şi diplomaţi din ţări occidentale, care leagă o reluare a acordării ajutorului financiar de respectarea drepturilor omului în Afganistan.
”Faptul că am venit în Norvegia (...) este un succes în sine, pentru că am împărtăşit scena internaţională”, a declarat luni presei Amir Khan Muttaqi, în marja unor întâlniri cu reprezentanţi ai Statelor Unite, Franţei, Regatului Unit, Germaniei, Italiei, uniunii Europene (UE) şi Norvegei.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Din aceste întâlniri, noi suntem siguri de retragerea unui spirijin în sectoarele umanitar, sanitar şi al educaţiei în Afganistan”, a declarat el în paştu.
Aceste negocieri, care nu se bucură de o susţinere unanimă, se desfăşoară cu uşile închise, până marţi, la Hotelul Soria Moria, pe un deal înzăpezit, la Oslo.
În contextul în care peste jumătate din populaţia afgană este ameninţată de foamete, într-o ţară privată de ajutoare internaţionale şi afectată de mai multe secete, talibanii speră la o deblocare a unor mijloace financiare şi la o formă de recunoaştere.
Niciun stat nu a recunoscut, pentru moment, Guvernul taibanilor fundamentalişti islamişti, îndepărtaţi de la putere în 2001, dar care au revenit la conducerea ţării în august, în urma unei ofensive-fulger.
Norvegia a subliniat că negocierile de la Oslo ”nu constituie o legitimare şi nicio recunoaştere”, dar că, în faţa urgenţei umanitare, este necesar ”să stea de vorbă cu autorităţile care conduc ţara de facto”.
”Încercând o soluţionare a crizei împreună împreună cu aliaţii şi partenerii noştri şi cu organizaţii umanitare, noi urmăm o diplomaţie lucidă cu talibanii, (impusă de) interesul nostru constant faţă de un Afganistan stabil, care să respecte drepturile şi care să includă”, a scris duminică pe Twitter emisarul american pentru Afganistan Thomas West.
Numeroşi experţi şi membri ai diasporei afgane au criticat invitaţia adresată fundamentaliştilor, care au sosit cu un avion privat închiriat de Norvegia, iar manifestaţii au avut loc în faţa sediului Ministerului norvegian de Externe, la Oslo.
#Brraking As the Taliban delegation visited Norway, Afghan's civilians protested in front of the Norway embassy in London. They urge the Norway government not to recognize the Taliban. The Taliban are terrorists#BreakingNews #Talibans #Norway pic.twitter.com/b9rMeyqbfO
— The HbK (@The5HbK) January 22, 2022
La Kabul, Wahida Amiri, o activistă care manifestează cu regularitate de la întorcerea talibanior la putere, a declarat AFP că îi ”pare rău că o ţară ca Norvegia organizează acest summit, se aşează şi încheie acorduri cu terorişti”.
Ajutorul nternaţional care permitea finanţarea a aproximativ 80% din bugetul afgan a fost oprit, iar Staele Unite au blocat active în valoare de 9,5 miliarde de dolari aparţinând Băncii centrale afgane.
Şomajul a ”explodat”, iar salariile funcţionarilor nu mai sunt plătte de luni de zile.
Foametea ameninţă în prezent 23 de milioane de afgani - reprezentând 55% din populaţie -, potrvit ONU, care a cerut în acest an 4,4 miliarde de dolari ţărilor donatoare.
Comunitatea internaţională aşteaptă, cu toate acestea, să vadă cum guvernează fundamentaliştii islamişti, după ce au călcat în picioare drepturile omului în primul lor regm, în perioada 1996-2001.
În pofida unor promisiuni, femeile sunt larg excluse de la locuri de muncă în sectorul public, iar majoritatea şcolilor secundare pentru fete sunt închise.
Două actviste feministe au ”dispărut” săptămâna trecută, la Kabul, după ce au particpat la o manifestaţie.
Talibanii neagă orice responsabilitate în acest caz.
Înaintea întâlnirilor cu talbanii, diplomaţii occidentali s-au întâlnit luni cu membri ai societăţii civile afgane, activiste feministe şi jurnaliste, care au purtat, la rândul lor, discuţii pe tema drepturilor omului cu fundamentaliştii duminică.
Mahbouba Seraj a declarat că talibanii le-au ”recunoscut” şi ”ascultat”.
”Am speranţe. Sper la o formă de înţelegere reciprocă”, a declarat ea presei.
Un purtător de cuvânt taliban, Zabihullah Mujahid, a anunţat duminică pe Twitter, în ceea ce a prezentat drept o ”Declaraţie comună”, că ”înţelegerea şi cooperarea” sunt ”singurele soluţii la toate problemele Afganistanului”.
Între cei 15 membriai delegaţiei - alcătuită exclusiv din bărbaţi - care a sosit sâmbătă la bordul unui avion închiriat de către Norvegia, se află Anas Haqqani - unul dintre capii reţelei Haqqani.
Prezenţa lui Anas Haqqani la Oslo este deosbit de criticată.
Atât acesta, cât şi clanul său, care se face vinovat de mai multe atentate sângeroase în Afganistan şi care a devenit o componentă majoră a noului regim taliban, este considerat de către Statele Unite drept o organizaţie teroristă.
Presa norvegiană scrie că o plângere împotriva lui Anas Haqqani a fost depusă la Oslo cu prvire la crime de război.
”Asta face rău. Este ca şi cum Anders Behring Breivik (un norvegian care a ucis 77 de persoane în 2011) s-ar duce într-o ţară ca delegat”, acuză autorul plângerii, Zahir Athari,la postul NRK.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
