Sudanul acuză joi, la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), Emiratele Arabe Unite (EAU) de faptul că sunt ”motorul” a ceea ce Khartoumul denunţă drept ”genocid” în Darfur, prin intermediul unei presupuse susţineri a rebelilor, acuzaţii pe care EAU le resping, relatează AFP.
Această ţară din Africa de Est a atacat EAU la CIJ, cu sediul la Haga, pe care le acuză de complicitate la genocidul comunităţii masalit, din cauza unei presupuse susţineri a Forţelor paramilitare de Susţinere Rapidă (FSR), care luptă împotriva armatei sudaneze din 2023.
EAU neagă că-i susţin pe rebeli şi au catalogat dosarul drept ”teatru politic” menit să distragă atenţia de la eforturi în vederea încheierii Războiului Civil care face ravagii în ţară, soldat cu zeci de mii de morţi.
În timp ce avocaţii dezbăteau interpretări juridice în sala lambrisată a Palatului Păcii, FSR au anunţat joi că au preluat controlul oraşului Um Kadadah, situat pe drumul către Al-Fashir, ultima capitală a Darfurului de Nord, situat în vestul Sudanului, controlat de către armată.
În deschiderea audierilor, ministrul interimar sudanez al Justiţiei, Muawia Osman, a spus Curţii că ”susţinerea oferită de către Emiratele Arabe Unite (...) FSR şi miliţiilor aliate acestora rămâne principalul motor al genocidului comis prin omor, viol, deplasări forţate, jafuri”.
Sudanul cere judecătorilor CIJ să oblige EAU să înceteze presupusa susţinere a FSR, majoritar arabe.
Khartoumul le-a cerut de asemenea judecătorilor să ordine EAU să procedeze la ”reparaţii complete” prin indemnizarea victimelor războiului.
”Ideea că EAU se află în vreun fel la originea acestui conflict deplorabil din Sudan nu poate fi mai îndepărtată de adevăr”, a declarat o funcţionară de rang înalt a EAU în faţa completului, Reem Ketait.
”Acest dosar este ilustrarea cea mai recentă a folosirii abuzive de către reclamant a instituţiilor noastre internaţionale cu scopul de a ataca Emiratele Arabe Unite”, a denunţat ea.
Potrivit acestei funcţionare de rang înalt, acuzaţiile Sudanului sunt ”în cel mai bun caz înşelătoare, iar în cel mai rău pure fabricaţii”.
Miercuri, Statele Unite şi Arabia Saudită au cerut armatei sudaneze şi paramilitarilor să reia negocieri de pace pentru a pune capăt conflictului.
POSIBILĂ INCOMPETENŢĂ A CIJ
Potrivit unor jurişti, cazul Sudanului s-ar putea împotmoli rapid în probleme de competenţă.
Atunci când EAU au semnat Convenţia genocidului, şi-au exprimat o ”rezervă” faţă de o clauză-cheie, care le permite ţărilor să se atace în mod direct la CIJ în caz de litigiu.
Revendicările Sudanului ridică ”probleme importante”, scrie Michel Becker, un expert în drept internţaional de la Trinity College din Sublin, într-un articol publicat pe site-ul specializat Opinio Juris.
Însă ”este foarte puţin probabil ca una sau alta dintre aceste acuzaţii factuale sau revendicări juridice să fie audiată sau tranşată de CIJ”, adaugă el.
”Dat fiind că EAU şi-au exprimat rezerva faţă de Articolul IX atunci când au aderat la Convenţia privind genocidul din 2005, ne putem aştepta ca CIJ să conchidă că nu este competentă să judece acest diferend”, continuă Becker.
”Nu există, evident, nicio bază a competenţei Curţii în acest dosar”, a subliniat Ketait din EAU în faţa judecătorilor.
EAU au cerut ca dosarul să fie respins sau retras.
Sudanul subliniază în plângerea sa că rezervele exprimate de EAU sunt ”incompatibile” cu obiectivul Convenţiei genocidului, care pune accent asupra responsabilităţii colective mondiale de a preveni această crimă împotriva umanităţii.
Hotărârile CIJ sunt definitive şi au caracter constrângător, însă Curtea nu are niciun mijloc prin care să impună respectarea acestora.
Judecăorii au dispus în 2022 ca Rusia să pună capăt invaziei Ucrainei, însă în zadar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
