Starea de urgenţă, instaurată după atentatele de 13 noiembrie 2015, ia sfârşit miercuri în Franţa, după doi ani de dezbateri puternice pe tema eficienţei acestui regim de excepţie, acuzat că aduce atingere drepturilor fundamentale, relateaază Reuters.
Acest dispozitiv - creat în 1955, în timpul Războiului din Algeria - se prevedea iniţial să dureze trei luni, însă a fost prelungit în şase rânduri, în vederea securizării Turului Franţei, Euro 2016, iar apoi alegerilor prezidenţiale.
”Odată cu atacurile simultane de la Paris, ţara era siderată”, îşi aminteşte ministrul de Interne Gérard Collomb, în l‘Express. ”Nu reuşeam să evaluăm fenomenul în curs şi mai ales riscul de a urma alte atacuri”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”După doi ani, ameninţarea nu a scăzut, însă a evolut mult”, adaugă el, la o zi după promulgarea unei legi antiteroriste menite să înlocuiască starea de urgenţă.
La loi renforçant la sécurité intérieure et la lutte contre le terrorisme entrera en application demain. pic.twitter.com/jl3kKXuvHb
— Gérard Collomb (@gerardcollomb) October 30, 2017
În decurs de doi ani, atacurile coordonate de tip comando au lăsat locul unor aşa-zise atacuri ”low-cost” şi unui ”terorism de proximitate”, potrivit procurorului Parisului François Molins, comise de persoane izolate, deci insuficient decelabile.
În total 241 de persoane au fost ucise în atentate comise pe teritoriul francez din 2015, un bilanţ care ar fi fost şi mai mare dacă starea de urgenţă nu ar fi fost în vigoare, susţin autorităţile.
”De doi ani, 32 de planuri au fost dejucate, fie mulţumită informaţiilor venite din străinătate, fie mulţumită măsurilor specifice legate de starea de urgenţă”, subliniază Gérard Collomb.
”Mulţumită unei percheziţii administrative, serviciile au descoperit anul trecut că doi indivizi plănuiau să comită o acţiune teroristă cu ocazia campaniei prezidenţiale”, adaugă el.
”EVITAREA ATENTATELOR”
Starea de urgenţă permite statului să plaseze sub arest la domiciliu orice persoană ”a cărei activitate reprezintă un pericol la adresa securităţii şi ordinii publice” şi să se dispună ”percheziţii la domiciliul de zi şi de noapte”, fără să treacă prin autoritatea judiciară.
În tota 457 de percheziţii administrative au fost efectuate, permiţând confiscarea a 625 de arme - dintre care 78 de război -, iar 752 de persoane au fost plasate sub arest la domiciliu.
”Acest lucru a permis, în mod incontestabil, să se evite atentate şi să se clarifice numeroase situaţii”, apreciază ministrul de Interne.
Percheziţiile administraive au ”permis să se prevină planuri mai puţin construite”, recunoaşte însă şeful Direcţiei Generale a Securităţii Interne (DGSI) Laurent Nunez în Le Monde.
”Însă serviciile nu fac diferenţa, planuri puţin elaborate pot face multe pagube, am văzut la Nisa”, subliniază el
Eficienţa dispozitivului este arătată cu degetul de doi ani de către asociaţiile de apărarea drepturilor omului, care denunţă un dispozitiv ce ucide libertatea şi derive.
”Din aproape 4.500 de percheziţii administraive care au fost dispuse, abia 600 au fost fructuoase (în esenţă infracţiuni la legislaţia armelor şi stupefiantelor), iar mai puţin de 20 priveau un delict în legătură cu terorismul”, notează avocatul de la Liga pentru Drepturile Omului (LDH) Patrick Spinosi într-un material publicat în Le Monde.
”CA SĂ PLECE CU MÂINILE GOALE”
”Din punctul de vedere al acestei ameninţări, care este singura ce justifică aceste măsuri de constrângere excepţionale, în peste 99% din cazuri forţe de poliţie au intrat (adesea noaptea) în casele cetăţenilor pentru ca să plece cu mâinile goale, după ce au forţat uşa şi le-au scotocit intimitatea, pe baza unor suspiciuni în mod manifest nefondate”, adaugă el.
În afară de apărătorii drepturlor omului, prelungirea stării de urgenţă a provocat rezerve inclusiv în cadrul Consiliului de Stat.
Vicepreşedintele Jean-Marc Sauvé aprecia anul trecut că este vorba despre ”o stare de criză care nu poate să fie reînnoită la nesfârşit” şi considera oportun să se stabilească o durată maximă arestărilor la domiciliu.
Sfârşitul dispozitivului nu urmează, cu toate acestea, să reducă criticile la tăcere.
Legea securităţii interne şi luptei împotriva terorismului, care urmează să intre în vigoare de joi, transpune anumite măsuri ale regimului de excepţie în dreptul comun, spre marea nemulţumire a anumitor ONG-uri.
În faţa acestor îngrijorări, Emmanuel Macron a dat asigurări marţi, la Strasbourg, că legea nu are deloc ca obiect să permanentizeze starea de urgenţă, aşa cum au spus unii, ci ea prevede măsuri necesare protecţiei compatrioţilor noştri, strict încadrate şi supuse unui control consolidat al judecătorului”.
El a amintit totdată că legea va fi reevaluată ”în doi ani”, în vederea ajustării anumitor măsuri.
”Garda nu trebuie lăsată niciodată jos”, subliniază Gérard Collomb. ”Ar fi imprudent să credem că sfârşitul stării de urgenţă înseamnă că am lăsat pericolul în urmă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
