Olaf Scholz a pierdut luni un vot de încredere al deputaţilor germani, închizând astfel capitolul unui mandat scurtat de implozia fragilei sale coaliţii guvernamentale, care conduce prima economie europeană la alegeri legislative la 23 februarie, relatează AFP.
Fără o majoritate parlamentară de peste o lună, cancelarul le-a pus această întrebare a încrederii deputaţilor din Bundestag, cu scopul de a o pierde şi a de a lansa astfel procedura oficială a alegerilor legislative anticipate.
Extrem de rară în istoria politică a Germaniei, această procedură va permite să li se ceară ”alegătoarelor şi alegătorilor” să se pronunţe asupra problemei ”fundamentale” a direcţiei de urmat a ţării, care se confruntă cu o gravă criză economică, s-a apărat luni liderul social-democrat.
Rezultatul este conform obictivului.
În total, 394 dintre deputaţii prezenţi au votat împotriva încrederii, alţi 207 au votat în favoarea acesteia, iar alţi 116 s-au abţinut.
Cancelarul a zâmbit la acest anunţ şi s-a întors către vicecancelarul său, ecologistul Robert Habeck, pentru a-i strânge mâna.
El urmează să-i ceară şefului statului, Frank-Walter Steinmeier, să dizolve Camera inferioară a Parlamentului german pentru a permite astfel organizarea scrutinului la data convenită, pe 23 februarie.
În orele dinainte, dezbaterea cu privire la votul parlamentar s-a transformat într-un ”inventar” al ultimilor trei ani la putere ai liderului social-democrat.
”Ai avut o şansă, nu ai profitat de ea”, i-a strigat Friedrich Merz, liderul taberei conservatoare, alcătuită din Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU), favoritul la înlocuirea lui Scholz la conducerea Germaniei.
”CEA MAI REA CRIZĂ”
Problemele economice şi sociale au dominat dezbaterea, reflectând campania electorală care se află în toi în Germania.
Friedrich Merz l-a acuzat pe Olaf Scholz de faptul că lasă Germania ”într-una dintre cele mai grave crize conomice de după război”.
Germania - ameninţată de o a doua recesiune anuală la rând - se confruntă cu o punere în discuţie a modelului său industrial şi este îngrijorată de repercusiunile asupra exporturilor germane ale alegerii lui Donald Trump.
Olaf Scholz pozează într-un campion al unui stat social protector al celor mai vulnerabili şi al unor cheltuieli cu investiţii de viitor în vederea garantării prosperităţii primei economii europene.
De această problemă a investiţiilor ”depinde tot restul, securitatea noastră, prosperitatea noastră viitoare, competivitatea economiei noastre, un loc de muncă bun şi o formare bună şi, în fine, coeziunea socială în ţară”, apreciază el.
Această miză se află în centrul domeniului apărării, în care Germania are nevoie de ”investiţii masive”, în contextul războiului rus de agresiune în Ucraina.
”Dacă există o ţară în lume care-şi poate permite să investească în viitor, aceea suntem noi”, a insistat el, subliniind că îndatorarea Germaniei este de aproximativ 60% din PIB, în timp ce depăşeşte 100% în multe alte state membre G7.
Dezacorduri cu privire la politica economică şi nivelul cheltuielilor publice se află la originea căderii coaliţiei guvernamentale tripartite.
După ce şi-a destituit ministrul Finanţelor, în noiembrie, Olaf Scholz conduce un Guvern mionoritar din care fac parte Partidul său Social Democrat (SPD) şi Verzii (ecologişti), a cărui acţiune legislativă este paralizată.
ÎNCARNAREA STABILITĂŢII
În pofida nepopularităţii sale cronice, imperturbabilul lider vrea să creadă în şansele sale la un al doilea mandat.
În acest stadiu, sondajele îl dau puţine speranţe, iar Germania se îndeaptă către o alterntivă politică a taberei consevatoare CDU/CSU conduse de către Friedrich Merz, creditat drept un învingător clar, cu 30 până la 33% dintre intenţiile de vot.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) este creditat cu 17-19,5%, însă celelalte formaţiuni exclud orice cooperare cu acesta.
SPD ar obţine 15-17% dintre voturi, iar Verzii 11,5-14%.
Însă cancelarul şi-a dovedit deja capacitatea de a dejuca prognosticurile atunci când a obţinut o victorie, în 2021, în pofida oricăror aşteptări.
El vrea să-şi repete performanţa şi să ofere asigurări prin experienţa sa într-un context geopolitic mondial tulburat şi aruncat în necunoscut de alegerea lui Donald Trump la Casa Albă.
Social-democraţii nu pierd de altfel nicio ocazie să sublinieze lipsa de experineţă a lui Friedrich Merz - pus pe tuşă de către fostul cancelar Angela Merkel (2005-2021) şi care nu a ocupat niciodată vreun post de ministru sau de primar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
