Papa Francisc a anunţat miercuri că predecesorul său este "grav bolnav" şi a făcut apel la rugăciuni pentru cel a cărui demisie, în 2013, din motive de sănătate, a luat lumea prin surprindere. Fostul papă Benedict al XVI-lea, în vârstă de 95 de ani, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în ultimele zile, se află într-o stare "staţionară", a anunţat vineri Vaticanul, în timp ce catolicii continuă să se roage pentru teologul german, relatează AFP.
"În prezent, starea sa este staţionară", a declarat vineri şeful biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni. "Noaptea trecută, Papa emerit s-a putut odihni bine. Iar ieri (joi) după-amiază a participat la celebrarea Sfintei Liturghii în camera sa", a adăugat el.
Papa Francisc a anunţat miercuri că predecesorul său este "grav bolnav" şi a cerut credincioşilor să se roage. O slujbă în memoria sa a fost celebrată vineri după-amiază târziu la Bazilica Sfântul Ioan Lateran din Roma. "Benedict al XVI-lea a arătat întotdeauna o mare încredere în providenţă. Ca preot, teolog, episcop şi papă, a exprimat atât puterea, cât şi blândeţea credinţei", a spus cardinalul Angelo De Donatis, vicar al diecezei capitalei italiene, în omilia sa.
"Starea lui de sănătate s-a deteriorat în urmă cu aproximativ trei zile. Funcţiile sale vitale sunt cele care cedează, inclusiv inima", a declarat miercuri pentru AFP o sursă de la Vatican, adăugând că nu este prevăzută spitalizarea, întrucât reşedinţa lui Benedict al XVI-lea dispune de echipamentul medical necesar.
Papa Francisc însuşi l-a vizitat miercuri pe Benedict al XVI-lea la mănăstirea Mater Ecclesiae, reşedinţa Papei emerit situată în centrul grădinilor Vaticanului.
În Germania, în biserica Sfântul Oswald din Marktl am Inn, unde fostul papă a fost botezat, o fotografie a lui Benedict al XVI-lea a fost montată pe un trepied lângă baptisteriu. Pe pereţi sunt expuse fotografii din timpul vizitei sale din 2006.
În Piaţa Sfântul Petru din Roma, afluxul de turişti şi pelerini care îşi făceau selfie-uri în faţa bradului de Crăciun şi a scenei Naşterii contrasta cu puţinii jurnalişti prezenţi în cazul unui anunţ de la Vatican.
Benedict al XVI-lea, al cărui pontificat de opt ani (2005-2013) a fost marcat de multiple crize, a fost atins la începutul anului 2022 şi de scandalul infracţionalităţii de natură pedofilă din Biserica Catolică. El a fost întrebat într-un reportaj difuzat în Germania despre modul în care a gestionat violenţele sexuale în perioada în care a fost arhiepiscop de München. A ieşit din tăcere pentru a-şi cere "iertare", dar a dat asigurări că nu a acoperit niciodată un pedofil.
Joseph Ratzinger a părut din ce în ce mai fragil în ultimele luni, deplasându-se într-un scaun cu rotile, dar continuând să primească vizitatori. Fotografiile de la ultima sa vizită, pe 1 decembrie, arată un om fragil şi vizibil slăbit. Ultimul filmuleţ public cu Benedict al XVI-lea, difuzat de Vatican în august, arată, de asemenea, un bărbat slab, cu un aparat auditiv, care nu mai poate vorbi, dar ai cărui ochi sunt încă strălucitori.
DE CE MOARTEA LUI BENEDICT AL XVI-LEA AR FI O PROVOCARE PENTRU VATICAN
Vaticanul are ritualuri minuţios elaborate pentru ceea ce se întâmplă după ce moare un papă în funcţie, dar nu există ritualuri cunoscute public în cazul decesului un fost papă, relatează Reuters.
După moartea lui Benedict, Vaticanul va trebui să scrie, cel puţin parţial, noi protocoale. Acestea ar putea fi un model pentru alţi papi care aleg să demisioneze în loc să rămână în funcţie pe viaţă, inclusiv pentru Papa Francisc însuşi, spun surse de la Vatican.
Regulile pentru un papă în funcţie sunt scrise într-un document de 30 de pagini numit "Universi Dominici Gregis", care în latină înseamnă "Păstorul întregii turme a Domnului", şi mai există "Ordo Exsequiarum Romani Pontificis" (Ritualuri funerare pentru un Pontif Roman), o carte de peste 400 de pagini care include liturghie, muzică şi rugăciuni.
Aceste reguli spun că înmormântarea unui papă ar trebui să aibă loc între patru şi şase zile de la moartea sa, ca parte a unei perioade de nouă zile de doliu cunoscută sub numele de Novendiale.
Oficiali de la Vatican, care au vorbit sub rezerva anonimatului deoarece nu sunt autorizaţi să discute astfel de chestiuni, au declarat că scenariul pentru decesul lui Benedict va depinde de două elemente cheie: dacă Benedict însuşi a lăsat vreo instrucţiune şi deciziile care vor fi luate de Papa Francisc.
Papa Francisc l-a lăudat adesea pe predecesorul său ca fiind un mare suveran pontif care a avut curajul de a demisiona, aşa că probabil ar dori să-i ofere lui Benedict o ceremonie de adio cât mai solemnă, poate chiar cu toate lucrările, a declarat un oficial de la Vatican.
Ultimul papă care a murit, Ioan Paul al II-lea, a fost înmormântat la 8 aprilie 2005, la şase zile după ce a murit. Trupul său a fost mai întâi depus în Sala Clementină, plină de fresce, pentru personalul Vaticanului, iar apoi a fost mutat în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de public. Milioane de oameni au stat la coadă ore în şir pentru a-l vedea, poate cel mai mare eveniment din istoria Vaticanului, iar monarhi şi preşedinţi au participat la înmormântarea sa. La început, a fost înmormântat în criptele de sub Bazilica Sfântul Petru, iar în 2011 a fost mutat într-o capelă de la nivelul principal al celei mai mari biserici din creştinătate.
Mulţi oameni vor dori să îi prezinte omagiile lui Benedict, care i-a succedat lui Ioan Paul al II-lea în 2005 şi a demisionat în 2013, astfel că este probabilă o perioadă prelungită de priveghi, au precizat sursele citate.
În 2020, biograful autorizat al lui Benedict, Peter Seewald, a declarat pentru ziarul bavarez Passauer Neue Presse că Papa emerit a pregătit un testament spiritual în care spune că doreşte să fie înmormântat în aceeaşi criptă în care a fost înmormântat iniţial Ioan Paul al II-lea.
Benedict, în calitate de cardinal, când se numea Joseph Ratzinger, a prezidat funeraliile lui Ioan Paul în 2005 în Piaţa Sfântul Petru şi este de aşteaptat ca Papa Francisc să prezideze, la rândul lui, funeraliile lui Benedict.
După decesul unui papă în funcţie, persoana care se ocupă de afacerile obişnuite la Vatican până la alegerea unui nou papă este şambelanul. Această funcţie este deţinută în prezent de cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, dar pentru că Biserica are un papă şi nu va exista un conclav pentru a alege un altul, Farrell nu va avea niciun rol.
Cea mai mare parte a muncii, inclusiv scenariul unui eveniment fără precedent în istoria Vaticanului, îi va reveni monseniorului Diego Ravelli, maestrul de ceremonii papal.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
