Rusia a început anul trecut să producă o nouă dronă de atac cu rază lungă de acţiune, denumită Garpia-A1, folosind motoare şi piese chinezeşti, pe care a desfăşurat-o în războiul din Ucraina, potrivit a două surse dintr-o agenţie europeană de informaţii şi documentelor consultate de Reuters.
Informaţiile - care au inclus un contract de producţie pentru noua dronă, corespondenţa companiei privind procesul de fabricaţie şi documente financiare - au indicat că IEMZ Kupol, o filială a producătorului rus de arme de stat Almaz-Antei, a produs peste 2.500 de Garpia din iulie 2023 până în iulie 2024.
Cele două surse de informaţii au declarat că Garpia, care înseamnă Harpie în limba rusă (personaj mitologic, dar şi o specie de vultur - n.r.), a fost folosită împotriva unor ţinte militare şi civile din Ucraina, provocând daune infrastructurii critice, precum şi victime civile şi militare. Sursele au împărtăşit cu Reuters imagini din Ucraina cu epava unei Garpia, fără a oferi detalii suplimentare. Reuters a găsit informaţii care întăresc această concluzie, dar nu a fost în măsură să confirme imaginile în mod independent. Sursele au cerut ca nici ele, nici agenţia lor să nu fie identificate din cauza caracterului sensibil al informaţiilor. De asemenea, au cerut ca anumite detalii, cum ar fi datele legate de documente să nu fie divulgate.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Samuel Bendett, membru senior adjunct la Center for a New American Security (Centrul pentru Noua Securitate Americană), un think tank cu sediul la Washington DC, a declarat pentru Reuters că dacă existenţa Garpia se confirmă, asta ar reduce dependenţa Rusiei de dronele iraniene cu rază lungă de acţiune. „Dacă acest lucru se întâmplă, ar putea indica faptul că Rusia se poate baza acum mai mult pe dezvoltarea internă, precum şi, evident, pe China, deoarece ambele părţi din acest război depind de multe componente chineze pentru producţia de drone”, a subliniat el.
Iranul a furnizat Rusiei mai mult de o mie de drone Shahed „kamikaze” de la începutul invaziei din februarie 2022, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în luna mai a anului trecut. Acestea au fost folosite pentru a epuiza apărarea aeriană ucraineană şi pentru a lovi infrastructura departe de linia frontului.
REACŢIA CHINEI
Ministerul rus al Apărării nu a răspuns la o cerere de comentarii din partea Reuters, iar Ministerul chinez de Externe a declarat că Beijingul controlează strict exportul de produse cu potenţiale aplicaţii militare, inclusiv dronele. „În ceea ce priveşte criza ucraineană, China s-a angajat întotdeauna să promoveze negocierile de pace şi soluţionarea politică”, se arată într-o declaraţie care precizează însă că nu există restricţii internaţionale pentru comerţul Chinei cu Rusia.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut săptămâna trecută Chinei să nu mai sprijine războiul Rusiei din Ucraina şi a declarat că asistenţa acordată de Beijing a fost un factor semnificativ în continuarea conflictului.
MOTOR CHINEZ DUPĂ UN MODEL GERMAN
Garpia „seamănă foarte mult cu Shahed”, dar are mai multe caracteristici distinctive, inclusiv o aripă unică prinsă cu şuruburi şi motor Limbach L-550 E, a declarat agenţia europeană într-o declaraţie pentru Reuters. Motorul, care a fost iniţial proiectat şi fabricat de o companie germană, este acum produs în China de o firmă locală, Xiamen Limbach.
Compania nu a răspuns la o cerere de comentarii.
Reuters a analizat un contract în valoare de peste 1 miliard de ruble (10 milioane de euro) semnat în primul trimestru al anului 2023 între Ministerul rus al Apărării şi Kupol pentru dezvoltarea unei fabrici care să producă dronele.
UNDE ESTE FABRICA ŞI CÂTE DRONE PRODUCE
Sursele de informaţii au declarat că o fostă fabrică de ciment situată în Ijevsk, Republica Udmurt, în vestul Rusiei - care a fost cumpărată de Kupol în 2020 - este utilizată pentru producerea dronelor.
Folosind un videoclip al unei instalaţii ruseşti de producţie a dronelor, postat pe aplicaţia de mesagerie Telegram, Reuters a reuşit să identifice locul ca fiind fabrica din Ijevsk după culoarea şi designul grinzilor clădirii şi arhitectura internă, care se potriveau cu imaginile de arhivă ale locului. Locaţia imaginilor a putut fi verificată pe baza clădirilor, drumurilor şi copacilor din apropiere, care se potrivesc cu vederile străzilor şi cu imaginile din satelit.
Un prototip al Garpia a fost lansat în prima jumătate a anului 2023, conform comunicărilor companiei. Producţia a ajuns la câteva sute în a doua jumătate a anului 2023 şi a crescut de peste două ori, la aproximativ 2.000 de bucăţi în prima jumătate a anului 2024.
Bendett, analistul în domeniul apărării, a declarat că 2.500 de drone pe an ar reprezenta o parte considerabilă din producţia Rusiei. Principalul comandant militar al Ucrainei, Oleksandr Sîrski, a declarat luna trecută că Rusia a lansat aproape 14.000 de drone de atac de la invazia din februarie 2022, inclusiv dronele iraniene Shahed, precum şi dronele Gheran-2 şi Lancet de fabricaţie rusă.
Documente corporative datândd din al doilea trimestru al anului 2023, examinate de Reuters, au arătat că furnizorul TSK Vektor a achiziţionat piese de la companii chineze pentru asamblare la situl companiei Kupol, iar 800 de motoare chinezeşti urmau, de asemenea, să fie livrate la noua fabrică, unde linia de producţie trebuia să fie gata până la sfârşitul trimestrului.
ÎNGRIJORARE
Serviciul european de informaţii a afirmat că este îngrijorat de faptul că societăţile chineze continuă să furnizeze componente care permit producţiei ruseşti de drone kamikaze de mari dimensiuni. „Exportul de componente esenţiale către Rusia trebuie să înceteze”, a declarat acesta.
Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Beijingul cu privire la sprijinul acordat industriei de apărare a Rusiei. SUA au impus sute de sancţiuni menite să reducă capacitatea Moscovei de a exploata anumite tehnologii în scopuri militare.
În iulie, China a declarat că va înăspri normele privind exportul de drone începând cu 1 septembrie. Beijingul a declarat însă că sancţiunile americane împotriva entităţilor chineze din cauza războiului din Ucraina sunt „ilegale şi unilaterale”.
GARPIA ARE O RAZĂ DE ACŢIUNE DE 1.500 KM
Garpia are o greutate la decolare mai mică de 300 de kilograme şi o rază maximă de acţiune de 1 500 de kilometri, se arată în contractul de producţie încheiat între Kupol şi Ministerul rus al Apărării - aproximativ similar cu dronele iraniene Shahed-136 pe care Moscova le-a folosit intens în Ucraina.
The Washington Post a raportat în august că Rusia intenţionează să crească producţia unei versiuni interne a Shahed-136, cunoscută sub numele de Gheran-2, la o uzină din zona economică specială Alabuga, în Tatarstan. Ucraina a declarat în aprilie că a efectuat un atac cu drone împotriva unei fabrici de drone de la Alabuga.
Un al treilea document examinat de Reuters - o actualizare a stadiului livrărilor între intermediarul TSK Vektor şi producătorul Kupol, datată în primul trimestru al anului 2024 - detalia o comandă pentru 100 de axe, carburatoare şi alte piese de motor Limbach furnizate de alte două companii chineze: Juhang Aviation Technology şi Redlepus Vector Industries, ambele cu sediul în Shenzhen.
Juhang, care a fost supusă sancţiunilor britanice în februarie şi sancţiunilor americane în mai pentru că a furnizat Rusiei echipamente pentru drone, şi Redlepus nu au răspuns la solicitările de comentarii.
Datele vamale, obţinute de la un furnizor comercial care înregistrează şi compilează informaţiile, au arătat că, din aprilie 2022 până în decembrie 2023, TSK Vektor a importat bunuri în valoare de 36,3 milioane de dolari de la compania chineză Juhang Aviation Technology şi 6,2 milioane de dolari de la Redlepus TSK Vector Industrial Shenzhen Co Ltd.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
