La 10 iulie, o persoană care s-a identificat ca fiind un estonian vorbitor de limbă rusă în vârstă de 26 de ani, pe nume Valeri Ivanov, a trimis mesaje pe un cont Telegram promovat pe mai multe reţele de socializare pro-Kremlin, care căuta cetăţeni europeni pentru a efectua sabotaje în ţările lor, relatează Reuters.
„Probabil aţi văzut deja ce s-a întâmplat în România”, scria într-un anunţ postat cu o săptămână înainte, care includea clipuri cu mai multe incendii industriale. „Le este teamă că veţi fi mai mulţi ... Şi sunteţi mai mulţi. Doar spuneţi-ne privet (bună ziua)".
În câteva minute, „Ivanov” - care de fapt făcea parte dintr-o echipă de reporteri de la ONG-ul Organised Crime and Corruption Reporting Project - discuta online în limba rusă cu un recrutor anonim care promitea plăţi de până la 10 000 de dolari în criptomonedă pentru o serie de acte, inclusiv spionarea bazelor militare, incendierea de vehicule şi chiar crimă.
Oficialii occidentali spun că astfel de incidente au crescut vertiginos în Europa de la începutul acestui an, existând suspiciuni că agenţi plătiţi de ruşi ar fi în spatele unei serii de infracţiuni. Rusia a negat în mod regulat orice implicare.
Infracţiunile includ spargeri şi incendieri la fabrici şi infrastructuri naţionale critice, atacuri fizice şi chiar un presupus complot de asasinat împotriva directorului general al celei mai mari companii de armament din Germania.
Este o tendinţă din ce în ce mai alarmantă, dar pentru care ţările occidentale încă lucrează la o strategie coerentă de abordare.
Următorul pas, spunea recrutorul, era ca „Ivanov” să se filmeze într-o zonă izolată a pădurii testând un cocktail Molotov şi să trimită imaginile agenţilor săi. Pentru aceasta, el urma să primească prima sa plată şi instrucţiuni suplimentare.
„Ivanov” nu era real, însă serviciile europene de informaţii cred că multe persoane - poate zeci sau chiar mai multe - au răspuns la astfel de oferte începând de anul trecut, adesea infractori mărunţi cu condamnări anterioare.
Când miniştrii de externe ai NATO s-au întâlnit la Viena în aprilie, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că aproape fiecare ţară membră a raportat incidente de sabotaj sau perturbare, o campanie care s-a intensificat brusc de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.
Obiectivele Rusiei, spun oficialii şi analiştii, includ probabil subminarea încrederii europene în guverne, descurajarea sprijinului militar european pentru Ucraina şi demonstrarea puterii şi cruzimii Kremlinului în moduri pe care Occidentul nu va dori să le atingă în mod direct. Toate acestea, sugerează unii, ar putea fi, de asemenea, menite să submineze coeziunea occidentală înainte de orice viitor conflict mai amplu.
„Scopul este în mod clar de a face populaţiile să se simtă vulnerabile şi nesigure”, a declarat Elisabeth Braw, un expert suedez în războaie hibride şi membru senior al think tank-ului Atlantic Council.
Şeful serviciului german de informaţii externe BND, Bruno Kahl, a avertizat săptămâna trecută că dorinţa Rusiei de a utiliza măsuri hibride şi secrete a ajuns acum la un „nivel nemaiîntâlnit”, în timp ce „confruntarea militară directă cu NATO a devenit o opţiune pentru Moscova”. Putin va continua să escaladeze confruntarea, a prezis el, armata sa fiind probabil mult mai pregătită să atace restul Europei mai târziu în acest deceniu.
Luna trecută, şefii CIA din SUA şi MI6 din Marea Britanie - Bill Burns şi Richard Moore - au declarat că Rusia desfăşoară o „campanie nesăbuită de sabotaj” pe întregul continent.
n această lună, şeful serviciului britanic de securitate MI5, Ken McCallum, a declarat că agenţia militară de informaţii a Rusiei, GRU, a desfăşurat "incendieri, sabotaje şi alte acţiuni periculoase cu o nesăbuinţă din ce în ce mai mare", operând adesea prin intermediul unor bande criminale interlope. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat declaraţiile sale drept „neîntemeiate şi nefondate”.
Oficialii occidentali afirmă că Rusia utilizează de ani de zile atacuri cibernetice şi războiul informaţional pentru a perturba şi intimida inamicii, inclusiv reţele de roboţi care răspândesc dezinformare. Cu toate acestea, nivelul acţiunilor fizice care au loc acum pe teritoriul membrilor europeni ai NATO depăşeşte orice s-a văzut în istoria recentă, determinând apeluri tot mai numeroase pentru un răspuns intensificat.
„Ar trebui să ne îmbunătăţim comunicarea strategică pentru a clarifica faptul că vor exista repercusiuni grave pentru aceste acţiuni, în special dacă acestea duc la pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat Eero Kytomaa, consilier principal pe probleme de securitate naţională şi ameninţări hibride în cadrul guvernului finlandez de la Helsinki.
Naţiunile europene ar trebui să ia în considerare declasificarea mai multor informaţii privind astfel de atacuri, a spus el, asigurându-se că populaţiile sunt mai bine informate cu privire la tacticile şi tehnicile ruseşti.
LISTĂ DE ŢINTE ÎN CREŞTERE
Potrivit oficialilor europeni, printre cele mai recente incidente se numără o serie de spargeri la staţiile de tratare a apei din Finlanda, care acum pare să se fi extins şi în Suedia. După ce un intrus a avut acces la o parte a unui rezervor şi a unei staţii de pompare în noaptea de duminică spre luni, 13 octombrie, presa suedeză a raportat că locuitorii din districtul Bollnas din vestul ţării au fost rugaţi să fiarbă apa potabilă ca măsură de precauţie.
Un eveniment similar a avut loc în Germania în luna august, în apropiere de Köln, când a fost găsită o gaură făcută într-un gard de securitate din jurul unui rezervor. Din nou, localnicii au fost încurajaţi să fiarbă apa potabilă în timp ce se efectuau teste de contaminare chimică sau biologică.
Şefii spionajului german care au depus mărturie în faţa parlamentului lor săptămâna trecută au menţionat coletele capcană concepute pentru a lua foc, dintre care unul s-a aprins la un centru logistic DHL - şi ar fi provocat un dezastru la bordul unei aeronave comerciale. „Observăm un comportament agresiv din partea serviciilor de informaţii ruse”, a declarat Thomas Haldenberg, şeful serviciilor interne de informaţii germane, avertizând că astfel de acţiuni pun vieţi în pericol.
Potrivit cotidianului The Guardian, un dispozitiv similar pare să fi provocat un incendiu la o instalaţie logistică DHL din Marea Britanie, în Birmingham, în iulie, iar oficialii investighează posibile legături ruseşti.
Potrivit relatărilor din iulie ale CNN şi ale altor surse, cea mai gravă situaţie a fost un presupus complot de asasinare a directorului executiv german din domeniul apărării, Armin Papperger, CEO al firmei de armament Rheinmettal, care a livrat obuze, vehicule şi alte articole militare Ucrainei.
Printre ţintele incendiate sau deteriorate se numără un magazin IKEA din Lituania şi Muzeul Ocupaţiei din Letonia, care prezintă deceniile petrecute sub control sovietic, în timp ce drone neidentificate au survolat o centrală nucleară germană şi au forţat pentru scurt timp închiderea principalului aeroport din Stockholm.
Mai multe ţări, inclusiv Estonia, Polonia, Letonia, Lituania şi Marea Britanie, au arestat actori suspectaţi de sabotaj şi alte infracţiuni sponsorizate de Rusia, multe dintre acestea nefiind dezvăluite în detaliu.
Polonia a anunţat că a arestat nouă suspecţi în luna mai pentru „bătăi, incendiere şi tentativă de incendiere”, în timp ce Estonia a declarat că 10 persoane arestate acolo făceau parte dintr-o campanie mai amplă de răspândire a „fricii, nemulţumirii şi confuziei”.
Răspunsurile potenţiale la acţiunile viitoare ale Rusiei ar putea include un sprijin occidental mai mare pentru Ucraina, a sugerat oficialul, precum şi sancţiuni mai specifice. Dar oficialii recunosc că atribuirea poate fi dificilă. Mulţi analişti s-au grăbit să dea vina pe Kremlin după distrugerea în 2022 a gazoductului Nordstream 2 Rusia-Germania, însă rapoarte mai recente sugerează că elemente ucrainene ar fi fost responsabile.
„RĂZBOI COGNITIV”
Totuşi, oficialii spun că tendinţa generală de creştere a activităţii ruseşti în 2024 faţă de 2023 rămâne foarte clară.
Scriind în ziarul London Times săptămâna trecută, fostul ministru de externe britanic William Hague a descris eforturile de sabotaj ale Rusiei ca făcând parte dintr-o campanie mult mai amplă de „război cognitiv” desfăşurată de un bloc din ce în ce mai coordonat de naţiuni autoritare conduse de Rusia şi China, hotărâte să submineze încrederea şi coeziunea statelor şi aliaţilor occidentali.
Atacurile cibernetice mai convenţionale au continuat, de asemenea, Rusia şi China fiind acuzate de pătrunderea în sisteme. Săptămâna trecută, ziarul i din Marea Britanie a relatat că hackerii ruşi care utilizează ransomware au reuşit să pătrundă în sistemele de comunicaţii utilizate de serviciul de ambulanţă britanic, în timp ce companiile private care furnizează servicii de apărare şi alte servicii au fost, de asemenea, vizate.
Pe flancul estic al NATO, Polonia şi Lituania au raportat, de asemenea, o creştere constantă a numărului de migranţi care încearcă să treacă graniţa din Belarusul vecin, mai mult de 26 000 în acest an, dintre care 2 500 numai luna trecută. Săptămâna trecută, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că va face lobby direct pe lângă Uniunea Europeană pentru a elibera Polonia de obligaţiile sale de a oferi azil anumitor grupuri de migranţi, acuzând Belarus şi Rusia că exploatează persoanele vulnerabile împingându-le să treacă frontiera.
Noile bariere şi supravegherea mai strictă de-a lungul frontierei finlandezo-ruse par să fi oprit fluxul semnificativ de migranţi care veneau din Rusia la începutul anului. Oficialii occidentali spun că au devenit, de asemenea, mai buni în identificarea spionilor ruşi, inclusiv a celor sub acoperire diplomatică.
Platformele de social media au reuşit să ia cel puţin unele măsuri, inclusiv Telegram, după ce fondatorul acesteia, Pavel Durov, a fost arestat în Franţa în august, fiind acuzat că a permis activităţi ilegale pe platformă. După ce fluxul Telegram care recruta sabotori europeni a fost expus de către Organised Crime and Reporting Project, acesta a fost închis pe această platformă de social media în câteva zile.
Majoritatea oficialilor şi analiştilor se aşteaptă însă la mult mai mult. „Nu le este ruşine şi, în mod clar, nu sunt îngrijoraţi de faptul că sunt chemaţi şi descoperiţi”, a declarat Braw de la Atlantic Council. Atât timp cât naraţiunea escaladării în creştere se potriveşte intereselor Kremlinului şi ale aliaţilor săi, aşteptaţi-vă la mai multe astfel de perturbări - şi, odată cu ele, la riscul ca oameni, întreprinderi şi naţiuni să fie grav afectate, avertizează Reuters.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
