Reportaj AFP în Piaţa Victoriei: Tinerii din oraşe care ”vor să creadă în viitorul” României se mobilizează

”Dacă eu cred în viitorul nostru? Cum să nu! Altfel nu am fi aici”, declară o tânără, Laura care, la fel ca mulţi alţi tineri manifestanţi ies în stradă la Bucureşti, începând de marţi, împotriva corupţiei şi migraţiei în masă pe care aceasta o favorizează, relatează AFP.

Venită să protesteze vineri împreună cu partenerul ei, Daniel, în Piaţa Victoriei, împotriva slăbirii legislaţiei anticorupţie, la fel ca alţi aproximativ 100.000 de opozanţi, tânăra mamă, în vârstă de aproximativ treizeci de ani, spune că vrea să mizeze pe viitorul ţării ei.

”Noi am hotărâr să nu plecăm”, subliniază ea ferm, în timp ce bebeluşul ei doarme, în pofida zgomotului asurzitor al vuvuitorilor şi fluierelor. ”Aici sunt familia şi prietenii noştri, iar salariile noastre sunt corecte pentru preţurile româneşti”, adaugă ea.

Declanşată marţi de o ordonanţă de urgenţă a Guvernului social-democrat, mişcarea de protest, la care au participat între 200.000 şi 250.000 de persoane vineri, în toată ţara, a luat proporţii fără precedent de la prăbuşirea comunismului în 1989.

Cea mai mare parte a manifestanţilor sunt, ca Laura, tineri, de la oraş, calificaţi. Ei îşi afişează ”optimismul” faţă de viitorul ţării lor, ca Armand, un economist în vârstă de 34 de ani.

În opinia lui Vlad, în vârstă de 39 de ani, ”din 2012, stânga ne înşală, face acelaşi fel de politică. Dar este o ţară bună atunci când eşti tânăr”.

”Eu aş putea să plec din ţară, dar nu am crezut vreodată că aş avea o viaţă mai bună în altă parte”. Pur şi siimplu, ”trebuie să ieşim în stradă pentru ca lucrurile să se schimbe”, spune un tânăr, tatăl a doi copii, care câştigă 500 de europ pe lună ca lector la Facultatea de Cinema din Bucureşti.

”MEDIU DECENT”

În ultimii ani, aproximativ trei milioane de români activi pe piaţa muncii, reprezentând aproape 15% din populaţie, au părăsit însă România, provocând penurii forţei calificate de muncă în anumite sectoare.

De vină sunt salariile, care nu depăşesc în medie 470 de euro pe lună în această ţară în care un sfert din populaţie trăieşte în sărăcie.

Iar o corupţie endemică vine să afecteze viaţa de zi cu zi şi îngrădeşte iniţiativa, spune Cornelius, în vârstă de 26 de ani. Acest editor video instalat la Manchester, în Anglia, a venit în România ”în vacanţă”.

”Eu am plecat din ţară în principal din cauza corupţiei. Câştig acolo tot atât cât aici. Singura diferenţă este corupţia”, dă el asigurări.

De câţiva ani, succese notabile au fost înregistrate în lupta împotriva corupţiei, mulţumită eforturilor unui parchet specializat, sub impulsul Uniunii Europene (UE). Peste 2.000 de persoane au fost condamnate pentru abuzuri de putere, inclusiv politicieni eminenţi.

Însă, în opinia manifestanţilor, aceste progrese sunt ameninţate de noul Guvern social-democrat (PSD), care doreşte să ridice pragul în domeniul infracţiunilor financiare şi să elibereze oficialii deja încarceraţi.

În opinia lui Daniel, partenerul Laurei, ”nivelul foarte bun de calificare” a românilor în noile tehnologii, împreună cu efectul luptei împotriva corupţiei au creat o atmosferă favorabilă investiţiilor. El consideră că ar fi regretabil ca un mediu legislativ să o compromită.

”Numeroase companii vin să deschidă mari centre de date şi să angajeze personal pentru a asistenţă la distanţă. Ele produc inclusiv software aici”, subliniază acest informatician, care spune că are un salariu de 3.500 de euro.

Ştefan, un manager în vârstă de 40 de ani, spune că manifestează pentru ca fiica sa, în vârstă de doi ani ”să crească într-un mediu decent”. ”Vreau să rămânem în România”, subliniază el. ”Dar văzând ce întorsătură iau lucrurile, trebuie să luăm în calcul alternative...”.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.