Premierul suedez Ulf Kristersson se declară luni deschis desfăşurării de armament nuclear în Suedia - pe timp de război -, în contextul în care critici pledează în favoarea interzicerii acestora pe teritoriul acestui nou stat membru NATO, relatează AFP.
Parlamentul suedez urmează să se pronunţe prin vot - în iunie - asupra unui Acord bilateral de cooperare în domeniul apărării (DCA) încheiat cu Statele Unite, care să le permită americanilor accesul în baze militare suedeze şi să depoziteze în acestea echipament şi armament.
Suedia a pus capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară în martie, când a aderat la NATO.
Mai multe ONG-uri, inclusiv Societatea Suedeză a Păcii şi Arbitrajului, care militează în favoarea păcii, cer Guvernului să înscrie în acord interdicţia desfăşurării de armament nuclear pe teritoriul suedez.
Guvernul a anunţat în mai multe rânduri că o astfel de precizare nu este necesară, citând un ”consens larg asupra armamentului nuclear” în Suedia şi o hotărâre a Parlamentului care interzice armamentul nuclear pe timp de pace.
Însă premierul suedez consideră că situaţia este necesar să fie privită altfel în caz de război.
”Pe timp de război, este o problemă complet diferită. Asta depinde complet de ceea ce se întâmplă”, declară el la postul public de radio.
”În cel mai rău dintre scenarii, ţările democratice din regiunea noastră a lumii trebuie să se poată apăra de ţări care ne-ar putea ameninţa cu armament nuclear”, subliniază şeful Guvernului.
”SUEDIA DECIDE”
Ulf Kristersson subliniază că o astfel de decizie depinde de Suedia şi nu de Statele Unite.
”Suedia decide pentru teritoriul suedez”, subliniază el.
Însă, ”obiectivul aderării noastre la NATO şi al apărării noastre este să ne asigurăm că această situaţie nu are loc”, adaugă el.
Dacă Ucraina ar fi fost un stat membru al NATO, ”nu ar fi fost atacată de Rusia”, subliniză Ulf Kristersson.
Partidul Social Democrat, care se află la putere în Suedia, anunţa, la momentul prezentării candidaturii Suediei la NATO, în mai 2022, că va depune eforturi să exprime ”rezerve unilaterale împotriva desfăşurării de armament nuclear şi unor baze permanente pe teritoriul suedez”.
Danemarca şi Norvegia, state membre NATO, au refuzat să autorizeze baze militare permanente ale unor ţări străine sau instalaţii nucleare pe teritoriul lor pe timp de pace.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.