Premierul georgian Irakli Kobahidze crede că autorităţile georgiene îşi vor putea "reconcilia poziţiile" cu partenerii occidentali în privinţa controversatei legi privind "transparenţa influenţei străine" şi a lăsat să se înţeleagă că este dispus să facă unele concesii minore.
Potrivit portalului de ştiri Novosti Georgia, Kobahidze a declarat că "vede schimbări pozitive" în dialogul cu partenerii occidentali după ultimele întâlniri.
"Am sentimentul că acum există o dorinţă de a discuta despre normele de drept", a declarat premierul într-o discuţie cu jurnaliştii de la Tbilisi.
El a precizat că propunerile de compromis ar putea fi făcute prin procedura de veto prezidenţial, la care preşedinta Salome Zurabişvili a promis că va recurge după ce legea va fi adoptată în a treia lectură, finală, ceea ce este de aşteptat să se întâmple săptămâna viitoare. "Aici, partenerii noştri vor trebui să facă comentarii specifice şi să le reflecte în dreptul de veto al preşedintelui. Ştiţi că, atunci când legea se întoarce la parlament, ea ar trebui să fie formulată sub forma unui proiect de lege specific", a declarat Kobahidze.
El a mai spus că până atunci, guvernul va fi "absolut deschis şi dispus la discuţii".
În acelaşi timp, Kobahidze a ţinut să precizeze că partidul său, Visul Georgian, nu va fi de acord cu nicio schimbare drastică, cum ar fi schimbarea numelui legii sau introducerea unui statut special pentru organizaţiile cu o parte semnificativă a finanţării din partea donatorilor străini, precizând că este gata să revizuiască doar unele detalii tehnice.
"Transparenţa este unul dintre cele mai importante principii şi valori europene. Dar să aşteptăm să vedem ce au de spus partenerii noştri", a adăugat el.
Presiunea asupra autorităţilor georgiene a crescut din partea partenerilor occidentali. Ambasadorii UE au discutat despre modul în care adoptarea controversatului proiect de lege ar putea afecta integrarea europeană a Georgiei. UE nu a exclus posibilitatea ca Georgia să fie privată de dreptul călătoriilor fără viză, dacă legea va fi adoptată. Ţările nordice şi baltice au emis o declaraţie comună în care au avertizat că autorităţile georgiene au ales o traiectorie îngrijorătoare care distruge viitorul european al Georgiei.
Avertismente suplimentare au venit, vineri, şi din partea Statelor Unite, în timp ce un protest de amploare împotriva legii este programat pentru sâmbătă la Tbilisi.
AVERTISMENT DUR DIN PARTEA SUA
Statele Unite au declarat că sunt profund alarmate de regresul democratic din Georgia, despre care Washingtonul spune că are de ales între a susţine fie o lege a agenţilor străini "în stil Kremlin", fie aspiraţiile euro-atlantice ale poporului.
"Suntem profund alarmaţi de regresul democratic din Georgia", a scris consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, pe X. "Parlamentarii georgieni se află în faţa unei alegeri critice - să sprijine aspiraţiile euroatlantice ale poporului georgian sau să adopte o lege a agenţilor străini în stil Kremlin, care contravine valorilor democratice", a subliniat el. "Noi suntem alături de poporul georgian", a adăugat Sullivan.
We are deeply alarmed about democratic backsliding in Georgia. Georgian Parliamentarians face a critical choice - whether to support the Georgian people’s EuroAtlantic aspirations or pass a Kremlin-style foreign agents' law that runs counter to democratic values.
— Jake Sullivan (@JakeSullivan46) May 11, 2024
Proiectul de lege, care ar impune organizaţiilor care primesc peste 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca "agenţi de influenţă străină", a declanşat o criză politică în Georgia, unde mii de oameni au ieşit în stradă pentru a cere retragerea proiectului de lege.
Parlamentul, care este controlat de partidul de guvernământ Visul Georgian şi de aliaţii săi, va începe luni audierile în comisii cu privire la a treia şi ultima lectură a proiectului de lege.
Grupurile de opoziţie au chemat la un nou val de proteste începând de sâmbătă.
Criza a opus partidul de guvernământ Visul Georgian unei coaliţii de partide, societăţii civile, celebrităţilor şi preşedintei ţării, iar demonstraţiile în masă au închis aproape în fiecare noapte, de aproape o lună, o mare parte din centrul oraşului Tbilisi.
Opozanţii georgieni ai proiectului de lege îl numesc "legea rusească", comparând-o cu legislaţia folosită pentru a-i viza pe criticii lui Vladimir Putin.
Oligarhul georgian Bidzina Ivanişvili - fondatorul Visului Georgian, care a făcut avere în Rusia şi este considerat prorus -, revenit recent în viaţa politică a Georgiei, a declarat că legea este necesară pentru a împiedica Occidentul să încerce să folosească georgienii drept "carne de tun" într-o confruntare cu Rusia.
Jake Sullivan a observat că Visul Georgian pare să încerce în mod deliberat să se rupă de Occident, chiar dacă atât partidul de guvernământ, cât şi opinia publică georgiană au fost în mod tradiţional în favoarea aderării ţării la UE şi la alianţa militară NATO condusă de SUA. "Retorica recentă a Visului Georgian, modificările legislative propuse şi acţiunile sale sunt contrare aspiraţiilor poporului georgian şi sunt menite să izoleze georgienii de Statele Unite şi de Europa", a avertizat Sullivan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
