Recep Tayyip Erdogan - care a ţinut zeci de mitinguri în Turcia şi care a ajuns să-şi piardă vocea încercând să-şi electrizeze susţinătorii - nu şi-a menajat eforturile pentru a triumfa, duminică, în cel mai important scrutin din viaţa sa. La nouă luni după ce a înfrânt o tentativă sângeroasă de puci, preşedintele turc, în vârstă de 63 de ani, a jucat totul în referendumul pe tema revizuirii Constituţiei care îi va permite să-şi consolideze în mod considerabil puterile şi să rămână la putere până cel puţin în 2029.
Susţinătorii lui Erdogan consideră că reforma este necesară în vederea asigurării stabilităţii la vârful statului, însă crticii săi denunţă un text redactat ”pe comandă” pentru actualul preşedinte, acuzat de o derivă autoritaristă.
Erdogan a bătut Turcia în ultimele săptămâni pentru a-şi mobiliza susţinătorii, din Diyarbakirul kurd şi până la Izmir, la Marea Egee, fără să uite Istanbulul, unde şi-a scris primele pagini ale legendei politice. Din cauza ritmului epuizant - mai multe mitinguri pe zi -, Edogan a fost nevoit să-şi anuleze, la sfârşitul lui martie, discursuri în estul ţării, după ce şi-a pierdut vocea. Preşedintele turc şi-a folosit mai mult ca niciodată calităţile de tribun fără pereche, susţinând discursuri înţesate de poezie naţionalistă şi fragmente din Coran, neobosit, pentru a impregna spiritele.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Erdogan este un imam în sensul oratorului capabil să electrizeze mulţimile, să le facă să plângă sau să le facă să le fie frică”, subliniază Samim Akgönül, profesor la Universitatea din Strasbourg.
MOŞTENIRE
Erdogan este prezentat adesea în Occident drept un sultan de nedetronat, însă aceste eforturi arată, potrivit lui Aydin Aydintasbas de la Consiliul European pentru Relaţii Internaţionale, că ”sultanatul” nu-i este tocmai total. "Erdogan trebuie să continue să câştige scrutinuri pentru a rămâne la putere şi să facă în permanenţă campanie", explică ea.
De când a venit la putere - în 2002 - partidul său al Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), Erdogan a trecut prin zeci de scrutine, din care a ieşit învingător.
Referendumul de duminică are loc după cel mai dificil an din cariera sa politică, în care au fost o serie de atentate sângeroase şi, mai ales, o tentativă de lovitură de stat, în noaptea de 15 spre 16 iulie.
Imaginea lui Erdogan adresându-se în acea noapte naţiunii de pe ecranul unui smartphone, livid la faţă, a marcat spiritele. La fel ca sosirea sa triumfală pe principalul aeroport din Istanbul, dimineaţa, marcând înfrângerea puciştilor.
Erdogan, care domină politica turcă de 15 ani, pare hotărât să marcheze istoria ţării sale, după modelul fondatorului Republicii, Mustafa Kemal.
”Un măgar moare, şaua îi supravieţuieşte. Un om moare, opera îi supravieţuieşte”, repetă adesea şeful statului, care şi-a multiplicat, de asemenea, trimiterile la sultanul Mehmet al II-lea, cel care a cucerit Constantinopolul în 1453.
Proiectele sale gigantice de infrastructură au transformat deja faţa Turciei, dar mai ales a Istanbulul, unde un al treilea pod traversează deja Bosforul, dar şi mai multe tuneluri.
”REIS”
Născut la Kasimpasa, un cartier popular din Istanbul, Erdogan se laudă adesea cu originile sale modeste. Educat la un liceu religios, vânzător stradal, "Tayyip" a visat o vreme la o carieră de fotbalist, după care s-a lansat în politică, în mişcarea islamistă.
Ales primar al istanbulului în 1994, el triumfă în 2002, când AKP obţine victoria în alegerile legislative şi devine premier, un an mai târziu, după ce-i este amnistiată o pedeapsă cu închisoarea la care a fost condamnat după ce a recitat în public un poem religios.
”Reis” (şef) rămâne pentru susţinătorii săi omul miracolului economic şi reformelor care au eliberat majoritatea religioasă şi conservatoare din ţară de dominaţia elitei laice.
Însă, de la marile manifestaţii antiguvernamentale din primăvara lui 2013, reprimate cu brutalitate, el a devenit totodată figura cea mai criticată din Turcia, constestatarii săi denunţând o derivă autocratică şi islamistă.
În cadrul stării de urgenţă, în vigoare de la puciul eşuat, autorităţile şi-au multiplicat arestările în rândul opozanţilor prokurzi, acuzaţi de ”terorism” şi în rândul jurnaliştilor critici.
Anumiţi analişti apreciază că preşedintele, considerat un pragmatic, în pofida temperamentului său vulcanic, ar putea să-şi îmblânzească tonul faţă de Europa şi să facă un gest de deschidere către kurzi după referendum - în cazul în care iese învingător.
Revizuirea Constituţiei, supusă votului turcilor duminică, îi va permite lui Erdogan, teoretic, să rămână la putere până cel puţin în 2029. El va avea atunci vârsta de 75 de ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
