Populaţia Chinei a scăzut, pentru al doilea an consecutiv în 2023, în condiţiile în care o rată a natalităţii scăzute la un nivel record şi valul de decese COVID-19 au accelerat o scădere care va avea efecte profunde pe termen lung asupra potenţialului de creştere a economiei, transmite Reuters.
Biroul Naţional de Statistică a anunţat că numărul total de persoane din China a scăzut cu 2,08 milioane, sau 0,15%, până la 1,409 miliarde în 2023.
Această cifră a fost cu mult peste scăderea populaţiei de 850.000 de persoane în 2022, care a fost prima din 1961, în timpul Marii Foamete din epoca Mao Zedong.
China a cunoscut o creştere dramatică a cazurior de COVID la nivel naţional, la începutul anului trecut, după ce trei ani de măsuri stricte de depistare şi carantină au ţinut virusul în mare parte sub control, până când autorităţile au ridicat brusc restricţiile în decembrie 2022.
Numărul total de decese a crescut anul trecut cu 6,6%, ajungând la 11,1 milioane, rata mortalităţii atingând cel mai ridicat nivel din 1974, în timpul Revoluţiei Culturale.
Naşterile noi au scăzut cu 5,7%, la 9,02 milioane, iar rata natalităţii a fost la un nivel minim record de 6,39 naşteri la 1.000 de persoane, în scădere de la o rată de 6,77 naşteri în 2022.
Naşterile din ţară sunt în scădere de zeci de ani, ca urmare a politicii copilului unic, implementată între 1980 şi 2015, şi a urbanizării sale rapide în această perioadă. Ca şi în cazul boom-urilor economice anterioare din Japonia şi Coreea de Sud, populaţii mari s-au mutat din fermele rurale din China în oraşe, unde a avea copii este mai scump.
Rata natalităţii în Japonia a fost de 6,3 la 1.000 de persoane în 2022, în timp ce în Coreea de Sud a fost de 4,9.
"Aşa cum am observat din nou şi din nou în cazul altor ţări cu fertilitate scăzută, scăderea fertilităţii este adesea foarte dificil de inversat", a declarat demograful Zhou Yun, de la Universitatea din Michigan.
În plus, diminuând şi mai mult apetitul pentru a face copii în China în 2023, şomajul în rândul tinerilor a atins cote record, salariile pentru mulţi muncitori cu gulere albe au scăzut, iar o criză în sectorul imobiliar, unde sunt stocate mai mult de două treimi din averea gospodăriilor, s-a intensificat.
Noile date se adaugă la preocupările legate de faptul că perspectivele de creştere ale celei de-a doua economii mondiale se diminuează din cauza numărului mai mic de lucrători şi consumatori, în timp ce costurile în creştere ale îngrijirii persoanelor în vârstă şi ale prestaţiilor de pensionare pun mai multă presiune asupra guvernelor locale îndatorate.
Anul trecut, India a depăşit China ca fiind cea mai populată naţiune din lume, potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, ceea ce a alimentat mai multe dezbateri cu privire la meritele relocării unor lanţuri de aprovizionare cu sediul în China pe alte pieţe, mai ales că tensiunile geopolitice între Beijing şi Washington sunt în creştere.
Pe termen lung, experţii ONU estimează că populaţia Chinei se va reduce cu 109 milioane de locuitori până în 2050, mai mult decât triplul declinului înregistrat în previziunile lor anterioare din 2019.
Populaţia Chinei în vârstă de 60 de ani şi peste a ajuns la 296,97 milioane de persoane în 2023, aproximativ 21,1% din populaţia sa totală, în creştere de la 280,04 milioane în 2022.
PROBLEME LEGATE DE PENSIE
Rata de 7,87 decese la 1.000 de locuitori din China în 2023 a fost mai mare decât rata de 7,37 decese din 2022.
Se aşteaptă ca populaţia de vârstă pensionară a ţării, cu vârsta de 60 de ani şi peste, să crească la peste 400 de milioane până în 2035 - mai mult decât întreaga populaţie a Statelor Unite - de la aproximativ 280 de milioane de persoane în prezent.
Academia Chineză de Ştiinţe, administrată de stat, estimează că sistemul de pensii va rămâne fără bani până în 2035.
Zhu Guoping, un fermier în vârstă de 57 de ani din provincia nord-vestică Gansu, a declarat că venitul său anual de aproximativ 20.000 de yuani (2.779,59 dolari) lasă familiei sale puţine economii.
Dacă au o recoltă proastă, nu sunt suficienţi bani pentru a plăti pentru îngrăşăminte şi pesticide pentru anul următor, a spus Zhu.
El va primi o pensie lunară de 160 de yuani în trei ani, după ce va împlini 60 de ani, echivalentul a 22 de dolari.
"Banii cu siguranţă nu sunt suficienţi", a spus Zhu. "Poate că copiii noştri ne vor putea oferi un sprijin în viitor".
MAI PUŢINĂ GRIJĂ DE COPII
Costurile ridicate pentru îngrijirea copiilor şi educaţie descurajează multe cupluri chinezeşti să aibă copii, în timp ce incertitudinea de pe piaţa muncii descurajează femeile să facă o pauză în carieră.
Discriminarea de gen şi aşteptările tradiţionale conform cărora femeile îşi asumă rolul de îngrijitoare în familie exacerbează problema, spun demografii.
Preşedintele Xi Jinping a declarat anul trecut că femeile ar trebui să spună "poveşti bune despre tradiţia familiei", adăugând că este necesar să "cultive în mod activ o nouă cultură a căsătoriei şi a creşterii copiilor", pe care a legat-o de dezvoltarea naţională.
Guvernele locale au anunţat diverse măsuri pentru a încuraja naşterea de copii, inclusiv deduceri fiscale, concedii de maternitate mai lungi şi subvenţii pentru locuinţe.
Însă multe dintre politici nu au fost puse în aplicare din cauza finanţării insuficiente şi a lipsei de motivaţie din partea guvernelor locale, a declarat un institut de politici din Beijing, îndemnând în schimb la un sistem unificat de subvenţii familiale la nivel naţional.
China ar putea obţine o oarecare uşurare anul viitor de la o reluare a căsătoriilor în 2023, atunci când se va elimina întârzierea COVID. Căsătoriile sunt un indicator principal pentru ratele de natalitate în China, unde majoritatea femeilor singure nu au acces la beneficii pentru creşterea copiilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
