Banca Centrală Europeană a avertizat băncile să fie atente la atacurile cibernetice din partea Rusiei şi a altor state autoritare. Aceeaşi Bancă Centrală Europeană o angajează însă şi pe fiica unui candidat pro-rus la preşedinţia Republicii Moldova - Alexandr Stoianoglo - ca parte a echipei sale tehnologice de supraveghere bancară, scrie, vineri, POLITICO.
Nu există nicio sugestie că Corina Stoianoglo, fiica cea mică a candidatului anti-UE, a acţionat necorespunzător în activitatea sa. În plus, legislaţia muncii din UE interzice discriminarea personalului potenţial sau actual pe baza convingerilor sale politice, precizează POLITICO.
Cu toate acestea, poziţia Corinei Stoianoglo în cadrul aşa-numitei echipe Suptech a braţului de supraveghere al BCE, care se concentrează pe „promovarea unei culturi digitale şi furnizarea de noi instrumente şi tehnologii de supraveghere”, o plasează, fără îndoială, într-un loc deosebit de sensibil, notează publicaţia de la Bruxelles.
Corina Stoianoglo şi-a preluat noul rol luna trecută, după ce în prealabil a efectuat un stagiu de un an la BCE, începând din vara anului 2023. Ea s-a alăturat echipei într-un moment în care, potrivit BCE, „mediul cibernetic a devenit mai ostil decât înainte din cauza actelor agresive ale statelor autoritare sau ale infractorilor cibernetici legaţi de acestea”.
Corina nu a exprimat în mod explicit convingeri politice antieuropene, dar a susţinut campania tatălui său, aplaudând angajamentul acestuia pentru o educaţie mai bună într-un videoclip de campanie. Ea a acţionat, de asemenea, ca un canal pentru mesajele de campanie ale acestuia, permiţând unchiului său să fie etichetată pe Facebook în postările frecvente ale acestuia legate de materiale de campanie.
Cu toate acestea, ea a retras un mesaj pe care l-a postat pe LinkedIn la începutul acestei luni, care includea o fotografie cu ea şi preşedinta BCE, Christine Lagarde, la un eveniment intern al personalului. Postarea a declanşat o reacţie substanţială din partea utilizatorilor LinkedIn şi a presei moldoveneşti, utilizatorii reţelei sociale exprimându-şi îngrijorarea cu privire la un „risc potenţial perceput la adresa integrităţii şi securităţii” BCE.
Corina Stoianoglo poate lucra la BCE deoarece ea, sora şi tatăl ei au dublă cetăţenie, moldovenească şi română. Moldovenii obişnuiţi nu au astfel de drepturi, deoarece ţara lor nu face parte din UE.
Moldova a organizat alegeri prezidenţiale pe 20 octombrie, precum şi un referendum privind aderarea la UE. Curentul pro-UE a câştigat cu o marjă foarte mică, pe fondul a ceea ce susţinătorii săi au afirmat că a fost o campanie masivă de cumpărare de voturi finanţată de Rusia pentru a împiedica eforturile de aderare ale ţării. Alexandr Stoianoglo, care a susţinut boicotarea referendumului, mişcare propusă de partidele pro-ruse, s-a clasat pe locul al doilea în primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 26 % din voturi. El o va înfrunta în turul al doilea pe Maia Sandu, care a câştigat primul tur cu 42%.
BCE NU VEDE NICIO PROBLEMĂ
Banca Centrală Europeană nu vede nicio problemă în angajarea Corinei Stoianoglo.
„Suntem pe deplin încrezători în verificările noastre de securitate asupra membrilor personalului”, a declarat o purtătoare de cuvânt a BCE.
Întrebată dacă tânăra Corina Stoianoglo a dezvăluit legătura sa cu o persoană expusă politic la momentul interviului, BCE a declarat că aceasta s-a alăturat băncii în 2023, cu un an înainte ca tatăl său să devină candidat la preşedinţie. Cu toate acestea, notează POLITICO, la acea dată tatăl ei fusese deja suspendat din funcţia de procuror general pe fondul unor acuzaţii de abuz în serviciu şi corupţie. Maia Sandu l-a acuzat că nu a reuşit să urmărească penal oligarhii bine conectaţi cu Moscova care, în opinia sa, au jefuit ţara în timpul preşedintelui anterior, Igor Dodon, care îl susţine acum pe Stoianoglo. Fostul procuror a susţinut că acuzaţiile au fost motivate politic.
El a fost demis oficial anul trecut, dar a fost achitat de acuzaţiile de corupţie la începutul acestui an. Într-un eşec jenant pentru Sandu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că dreptul său la un proces echitabil a fost încălcat, notează POLITICO (este vorba despre demiterea sa din funcţie, considerată abuzivă de CEDO, care a decis totodată acordarea de despăgubiri pentru Stoianoglo - n.r.).
Corina Stoianoglo, precizează POLITICO, nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
