Fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, va candida la următoarele alegeri prezidenţiale ca independent susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a anunţat luni liderul socialiştilor, Igor Dodon, fost preşedinte al ţării, care a făcut în acelaşi timp un apel către alte partide de opoziţie să-i sprijine candidatura ca „apartinic”.
Republica Moldova are alegeri prezidenţiale în luna octombrie, iar actuala preşedintă proeuropeană a ţării, Maia Sandu, candidează pentru realegere. În paralel, preşedinta propune alegătorilor şi un referendum în ceea ce priveşte aderarea ţării la Uniunea Europeană.
„Partidul Socialiştilor nu va înainta un candidat partinic la aceste alegeri prezidenţiale. Partidul Socialiştilor nu va înainta candidatura preşedintelui Igor Dodon sau a oricărui alt membru de partid. (…) Vom susţine un candidat apartinic, un candidat unic de compromis naţional în jurul căruia să fie posibilă consolidarea mai multor forţe de opoziţie. (…) Propunerea de a susţine un candidat comun, de interes naţional, a fost discutată astăzi (luni - n.r.) la şedinţa executivului politic al Partidului Socialiştilor şi unanim a fost susţinută de toţi colegii. (…) Venim cu un candidat unic, de interes naţional. (…) Acest candidat este domnul Alexandr Stoianoglo, pe care şi Partidul Socialiştilor, şi eu personal, îl vom susţine cu toată încrederea în aceste alegeri prezidenţiale pe care ne punem ca scop să le câştigăm”, a anunţat Igor Dodon, citat de NewsMaker.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Noi solicităm şi cerem susţinerea şi altor partide de opoziţie. (…) O să venim cu un mesaj şi către liderii partidelor de opoziţie. A venit timpul să dăm dovadă de maturitate politică, toţi împreună”, a adăugat Dodon.
La rândul său, Alexandr Stoianoglo a spus că a acceptat să se implice „într-o activitate dificilă”.
„Acum nu e loc pentru demonstrarea orgoliilor şi ambiţiilor. (…) Eu nu sunt politician, în spatele meu nu sunt proiecte politice, dar în acelaşi timp eu sunt capabil să vorbesc cu mulţi lideri politici ai acestei ţări”, a comunicat Stoianoglo.
CUM A AJUNS DODON SĂ RENUNŢE LA PROPRIA CANDIDATURĂ
Dodon s-a adresat partidelor din opoziţie, pe care le-a invitat la o discuţie miercuri, pentru ca la următoarele alegeri prezidenţiale „să se dezică de interesele partinice şi personale, şi să se gândească la ţară”. El vrea să formeze o platformă pentru a susţine un candidat comun.
La sfârşitul lui noiembrie 2023, Igor Dodon, care are deschise dosare penale, nu excludea posibilitatea de a candida din nou la următoarele alegeri prezidenţiale. Atunci, Dodon a declarat că ar fi o „cea mai mare greşeală strategică” ca partidele de opoziţie să înainteze un candidat comun la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, reaminteşte NewsMaker. Ulterior, în ianuarie 2024, socialiştii au anunţat că discută cu mai multe partide extraparlamentare, inclusiv cu partidul lui Ion Ceban (primarul Chişinăului, care a fost susţinut de socialişti - n.r.), despre „eventualitatea unui candidat comun” la prezidenţiale.
În martie 2024, Dodon susţinea că ar fi gata să-l susţină pe ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, în calitate de candidat unic a „4-5 forţe de opoziţie”, la alegerile prezidenţiale, iar în luna mai, Dodon anunţa că mai mulţi lideri ai unor partide de opoziţie au avut o întrevedere pentru a discuta posibilitatea propunerii unui candidat unic la alegerile prezidenţiale. Dodon a precizat că întrevederea a avut loc la iniţiativa jurnalistei Natalia Morari. Câteva zile mai târziu, Morari a publicat imagini de la întrevedere. Potrivit acestora, la întâlnire au fost: fostul ministru de externe în cabinetul de miniştri condus de democratul Pavel Filip, Tudor Ulianovschi, fostul premier şi lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova Vlad Filat, fostul premier şi lider al Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei Ion Chicu, fostul preşedinte şi lider al socialiştilor Igor Dodon, fosta başcană a Găgăuziei Irina Vlah şi deputatul neafiliat Gaik Vartanean, care a aderat la Partidul „Mişcarea Alternativa Naţională” (MAN), fondat de primarul capitalei Ion Ceban.
În iunie, Dodon nu a exclus din nou că ar putea candida la alegerile prezidenţiale. Se va întâmpla, a spus Dodon, dacă „va exista şansa să câştige Maia Sandu şi nu vom găsi un candidat unic din partea opoziţiei”. Declaraţiile au fost făcute pentru presa din Rusia, în timp ce se afla la un forum economic de la Sankt Petersburg.
Până acum, printre cei care au anunţat deja oficial că vor candida la preşedinţie se numără Maia Sandu, Tudor Ulianovschi, Andrei Năstase (fondatorul Platformei Dreptate şi Adevăr, ex-ministru de interne), Vlad Filat (fost premier, lider PLDM), Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru).
CINE ESTE ALEXANDR STOIANOGLO
În noiembrie 2019, Alexandr Stoianoglo a fost numit de Igor Dodon în funcţia de procuror general, cu un mandat de 7 ani.
Apoi, în octombrie 2021, la câteva luni după ce la guvernare venise PAS, partidul Maiei Sandu, între timp ajunsă preşedinte al ţării, Stoianoglo a fost reţinut chiar în biroul său de la Procuratura Generală şi cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fals în declaraţii. S-a întâmplat după ce, în aceeaşi zi, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat o sesizare a deputatului PAS Lilian Carp, preşedinte al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică. În sesizare, Carp afirma că, în perioada în care Stoianoglo a fost deputat şi preşedinte al acestei comisii, a semnat raportul pentru modificarea Legii cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, iar în urma acestei modificări, votată în Parlament, a fost facilitată comiterea infracţiunilor de spălare a banilor. Carp a cerut să fie investigat şi faptul că pe numele soţiei procurorului general au fost înregistrate mai multe firme din Ucraina care au aparţinut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat, în 2018, la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Carp a susţinut că Stoianoglo „a organizat şi dirijat acţiunile procurorului de caz, care a renunţat la învinuirea adusă lui Platon”, fapt care s-a soldat cu eliberarea afaceristului şi, ulterior, plecarea acestuia din Republica Moldova.
În aprilie 2023, Procuratura Anticorupţie a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracţiunea de îmbogăţire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze provenienţa banilor. Ar fi vorba de un apartament, cumpărat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015.
Ulterior, la 26 septembrie 2023, Maia Sandu l-a demis pe Stoianoglo din funcţia de procuror general, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor.
Stoianoglo s-a adresat CEDO, iar la 24 octombrie 2023, curtea a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturile lui Stoianoglo la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcţia de procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să-i plătească lui Stoianoglo 3.600 euro drept despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat.
Potrivit anticoruptie.md, pricipalele acuzaţii aduse lui Stoianoglo au fost abuz în serviciu, corupere pasivă, îmbogăţire ilicită, fals în declaraţii şi publicarea unei discuţii dintre fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, şi fostul ambasador al UE la Chişinău, Peter Michalko. Alexandr Stoioanoglo respinge toate învinuirile formulate de oamenii legii.
Stoianoglo, în vârstă de 57 de ani, se pronunţă pentru integrarea europeană a ţării, dar pentru neutralitatea ei şi promovarea relaţiilor de prietenie cu toată lumea, inclusiv cu Rusia. Observatorii de la Chişinău spun că acestea sunt tezele promovate de aşa-zişii proruşi „moderaţi”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
