Ungaria nu mai poate fi considerată o democraţie deplină, ci a devenit un ”regim hibrid al autocraţiei electorale”, a decis Parlamentul European într-un vot simbolic împotriva Guvernului lui Viktor Orban, relatează The Guardian.
Într-o rezoluţie susţinută de 81% dintre deputaţii prezenţi la vot, Parlamentul European a decis că Ungaria a devenit un ”regim hibrid al autocraţiei electorale”, invocând o degradare a democraţiei, a drepturilor fundamentale şi a statului de drept.
Deşi votul nu are niciun efect practic, acesta sporeşte presiunea asupra autorităţilor UE de la Bruxelles de a nu rambursa miliarde de euro în numerar UE Ungariei, bani reţinuţi din cauza îngrijorărilor legate de corupţie.
Ungaria se luptă să convingă Comisia Europeană să elibereze 4,64 miliarde de euro din fonduri de recuperare post-Covid, îngheţate de mai bine de un an. Budapesta încearcă să evite o procedură juridică separată care ar putea duce la deduceri din 24,3 miliarde de euro din fonduri de coeziune, bani destinaţii infrastructurii şi dezvoltării economice.
Comisia Europeană este aşteptată să propună, duminică, reducerea a 70% din fondurile de coeziune ale Ungariei, dar va lăsa şi cale liberă către obţinerea unui compromis, au declarat doi europarlamentari familiarizaţi cu discuţiile.
Într-un document intern recent, oficialii Comisiei au sugerat că există un risc ”extrem de semnificativ” în privinţa gestionării fondurilor UE de către Ungaria, invocând încălcări ale reglementărilor de interes public şi un număr neobişnuit de mare de contracte atribuite unui singur ofertant – un semnal roşu pentru organismele care monitorizează transparenţa. Documentul sugerează o reducere de 70% a fondurilor ca fiind ”proporţională” cu riscul.
Ungariei va avea termen limită până la jumătatea lunii noiembrie să îşi rezolve problemele. Guvernul Ungariei este aşteptat săptămâna viitoare să propună o serie de legi pentru combaterea corupţiei. Criticii se tem că Bruxelles-ul este dispus să accepte modificări superficiale menite să amplaneze conflictele legate de fondurile UE.
Orben ocupă funcţia de prim-ministru din 2010 şi a deţinut o majoritate parlamentară de două treimi în mare parte din mandatele sale..
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să ofere declaraţii, dar a spus că analizează ”măsurile de remediere” prezentate de Ungaria şi a avut termen până la 21 septembrie să decidă următorul pas.
Rezoluţia Parlamentului European, care indică ”riscurile clientelismului, favoritismului şi nepotismului în administraţia publică la nivel înalt”, va face totuşi mai dificilă orice scădere a nivelului de protecţie a fondurilor UE.
Gwendoline Delbos-Corfield, europarlamentarul francez care a redactat rezoluţia, a descris concluziile ca fiind clare şi irevocabile.
”Ungaria nu este o democraţie. Era mai urgent ca niciodată ca Parlamentul (European) să adopte această poziţie, având în vedere ritmul alarmant cu care statul de drept revine în Ungaria”.
Ea a adăugat că ”marea majoritate a europarlamentarilor care susţin această poziţie în Parlamentul European este fără precedent”. Din cei 534 de europarlamentari prezenţi la vot la Strasbourg, 433 au votat pentru, 123 împotrivă şi 28 s-au abţinut. Marea majoritate a fost ajutată de decizia lui Orban din 2021 de a părăsi familia politică de centru-dreapta a Europei, Partidul Popular European (PPE). PPE a oferit anterior Partidului Fidesz din Ungaria o oarecare protecţie împotriva voturilor critice, dar Orban şi-a retras partidul înainte de a fi respins de europarlamentarii de centru-dreapta.
Votul are loc aproape exact la patru ani după ce europarlamentarii au votat pentru declanşarea acţiunilor disciplinare împotriva Ungariei, o decizie care se află în cele din urmă în mâinile celorlalte 26 de state membre ale UE, care au manifestat în mare parte un interes scăzut pentru conflictul cu Budapesta.
Europarlamentarii, care nu au puterea de a refuza fonduri Ungariei, au acuzat Consiliul de Miniştri al UE şi Comisia Europeană pentru presupusa inacţiune, un punct clarificat în rezoluţie. Ei şi-au exprimat ”regretul profund că lipsa unei acţiuni decisive a UE a contribuit la o prăbuşire a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Ungaria, transformând ţara într-un regim hibrid de autocraţie electorală”.
Concluzia Parlamentului s-a bazat pe rapoarte ale organismelor aparţinând Consiliului Europei, precum şi pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UE şi a Curţii Europene separate a Drepturilor Omului.
De asemenea, europarlamentarii au citat verdictul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a anunţat în aprilie că alegerile din Ungaria, care l-au readus pe Orban la putere pentru al patrulea mandat consecutiv, au fost ”umbrite de absenţa unor condiţii de concurenţă echitabile”. OSCE a trimis o misiune cu drepturi depline în Ungaria, un pas aproape fără precedent pentru un stat membru al UE.
În plus, au fost notate preocupările judecătorilor ungari cu privire la independenţa judiciară din ţara lor, după numeroasele schimbări ale guvernului Orban, inclusiv numirea judecătorilor de la Curtea Supremă în afara procedurilor normale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
