Parchetul spaniol cere pedepse cu închisoarea între şapte şi 25 de ani împotriva a 12 dintre cei 18 lideri separatişti încarceraţi

Parchetul spaniol a cerut pedepse cu închisoarea cuprinse între şapte şi 25 de ani contra a 12 dintre cei 18 lideri separatişti catalani care urmează să fie judecaţi, în cursând, în legătură cu rolul pe care l-au jucat în secesiunea eşuată a Cataloniei, în octombrie 2017, a anunţat vineri instituţia, relatează AFP.

Într-un înscris prezentat Curţii Supreme, Ministerul Public a solicitat cea mai mare pedeapsă - de 25 de ani - împotriva fostului vicepreşedinte al regiunii, separatistul de stânga Oriol Junqueras, la exact un de la încarcerarea acestuia.

#EuronewsNow | Spain's prosecutor has called for 25 years in jail for Catalonia's former Vice President. Nine leaders of the Catalan separatist movement, including Oriol Junqueras, face charges of rebellion, sedition and embezzlement.https://t.co/Rve1LorsqB pic.twitter.com/B2oiZDcwrk

— euronews (@euronews) November 2, 2018

Pedepse la 17 ani de închisoare au fost cerute împotriva fostei preşedinte a Parlamentului regional Carme Forcadell şi foştilor preşedinţi ai puternicelor asociaţii separatiste catalane Jordi Sanchez şi Jordi Cuixart, toţi tei încarceraţi, la fel ca Oriol Junqueras.

Potrivit Ministerului Public, ”planul secesionist (al liderilor catalani) viza folosirea tuturor mijloacelor necesare în vederea atingeriii obiectivului lor, inclusiv - odată ce aveau certitudinea că statul nu avea să accepte situaţia - violenţa necesară pentru a asigura rezultatul criminal vizat”.

Separatiştii ”se prevalau de forţa de intimidare reprezentată, pe de o parte, de acţiunea tumultoasă desfăşurată în cursul marilor mobilizări cetăţeneşti pe care le-au iniţiat, iar pe de altă parte de recurgerea la Mossos d'Esquadra (poliţia regională) în calitate de corp de poliţie înarmat numărând 17.000 de membri, care ar fi urmat exclusiv instrucţiunile lor”, continuă parchetul.

Folosirea violenţei în cursul procesului separatist în Catalonia este, însă, contestată în Spania, mult dincolo de tabăra separatistă, de un larg evantai de martori, dar şi de jurişti eminenţi.

În dreptul spaniol, se fac vinovaţi de ”rebeliune” cei care ”se ridică în mod violent şi public” pentru a ”deroga de la Constituţie, a o suspenda sau modifica” sau ”a declara independenţa unei părţi a teritoriului” spaniol.

În afară de separatiştii inculpaţi de rebeliune şi deturnare de fonduri publice, din cauza cheltuielilor angajate în vederea organizării referendumului interzis la 1 octombrie, alţi şase urmează să fie judecaţi în legătură cu o ”nesupunere gravă” şi riscă o amendă.

Data procesului nu a fost stabilită încă, însă deschiderea acestuia este aşteptată la începutul lui 2019.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.