Papa Francisc a fost primit de mii de birmani în port tradiţional luni, la Yangon, într-o vizită fără precedent şi care se anunţă delicată, într-o ţară budistă acuzată de ”epurare etnică” a minorităţii musulmane rohingya, relatează AFP.
Cu steaguri ale Myanmarului şi Vaticanului în mână, numeroşi catolici, din toate colţurile ţării, au venit special să-l vadă pe Suveranul Pontif.
”L-am văzut pe Papa. Sunt atât de fericită că am plâns”, declară Christina Aye Aye Sein, o angajată a băncii catolice, imediat după trecerea convoiului. ”Arată atât de plăcut şi blând. Vine pentru pace”, adaugă ea, purtând un tricou cu fotografia Papei şi mesajul ”Pace şi dragiste”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Vizita Suveranului Pontif, în vârstă de 80 de ani, are loc într-un moment crucial pentru pace, într-o ţară care se confruntă cu tensiuni interreligioase şi se află sub presiune internaţională de trei luni şi în care se înregistrează o reintensificare a violenţelor în vest.
Aproximativ 620.000 de musulmani rohingya au fugit, de la sfârşitul lui august, din satele lor din statul Rakhine, pentru a scăpa unei campanii de represiune a armatei, catalogat ”epurare etnică” de către ONU.
”Vă cer să mă însoţiţi în rugăciune, pentru ca prezenţa mea să fie pentru aceste populaţii un semn de apropiere şi speranţă”, i-a îndemnat Papa duminică pe cei aproximativ 30.000 de credincioşi din Piaţa Sfântul Petru, la rugăciunea Angelus.
Papa ştie că declaraţiile cu privire la soarta minorităţii îi vor fi scrutate cu lupa. Cu atât mai mult cu cât se va duce joi în Bangladesh, unde se întâlneşte cu etnici rohingya.
Papa nu a ezitat să denunţe în mai multe rânduri, în ultimele luni, tratamentul rezervat celor pe care-i numeşte ”fraţii rohingya”, cu riscul de a se îndepărta de budiştii majoritari în Myanmar.
Opinia publică birmană, cu vederi naţionaliste budiste şi larg antimusulmană, este deranjată puternic de criticile comunităţii internaţionale cu privire la modul în care gestionează Guvernul conflictul.
Papa urmează să se întâlnească cu principalii actori ai crizei din ţară - inclusiv cu şeful armatei Min Aung Hlaing. Acuzat de organizaţii de apărarea drepturilor omului că este principalul responsabil în campania de reprimare, el este unul dintre cei mai puternici oameni din Myanmar.
Myanmarul şi Bangladeshul au anunţat săptămâna trecută un acord cu privire la revenirea refugiaţilor rohingya, însă şeful armatei birmane, care coordonează manevre pe teren, a declarat deja că se opune întoarcerii lor în masă.
Papa Francisc se va întâlni, de asemenea, cu conducătoarea birmaneză şi laureata Nobelului pentru Pace Aung San Suu Kyi, a cărei aură internaţională a fost puternic afectată de lipsa de empatie pe care a afişat-o faţă de rohingya.
SPERANŢE
Cei aproximativ 700.000 de catolici din Myanmar - reprezentând un pic peste 1% din cei 51 de milioane de locuitori ai ţării -, care au fost mult timp discriminaţi de junta birmană, speră la multe de la această vizită.
”Oamenii au venit din cele patru colţuri ale ţării, pentru a-l vedea şi doar câteva minute”, declară entuziasmată sora Genevieve Mu, care a venit din statul Karen (est).
”Sunt fericită şi mândră de poporul catolic şi de Guvernul nostru, care a permis această vizită”, a adăugat ea.
Însă această vizită le dă totodată speranţe refugiaţilor rohingya, care au povestit din Bangladesh abuzurile armatei birmane - violuri, crime, tortură.
Nur Mohammad, un imam în vârstă de 45 de ani din tabăra de refugiaţi de la Cox's Bazar, în Bangladesh, speră ca Papa să ceară întoarcerea rohingya, cu ”cetăţenie şi încetarea tuturor discriminărilor”.
Înainte de valul de violenţe din august, aproximativ un milion de musulmani rohingya trăiau în Myanmar, unii de generaţii. Însă, începând din 1982, ei sunt privaţi de naţionalitatea birmană şi constituie cea mai mare populaţie apatridă din lume.
Ei sunt victime ale multor discrimări - muncă forţată, extorsiune, restricţii ale libertăţii de mişcare, reguli de căsătorie nedrepte şi confirscarea pământurilor.
Însă marja de manevră a Papei este îngustă, deoarece ”marea majoritate a oamenilor din Myanmar nu crede în vesiunea internaţională a abuzurilor asupra rohingya şi într-un exod în număr mare de refugiaţi în Bangladesh”, explică Richard Horsey, un analist independent din Myanmar.
În opinia sa, ”dacă Papa ar evoca în mod apăsat acest subiect, acest lucru ar aţâţa tensiunile”, un lucru de care se teme minoritatea catolică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
