Prefectul Poliţiei Parisului Didier Lallement a anunţat că tensiunile s-au liniştit pe Champs-Élysées, duminică, la faţa locului, relatează BFMTV. Tensiuni au izbucnit după defilarea de sărbătoarea naţională franceză de la 14 iulie şi auavut loc numeroase reţineri, afectând solemnitatea festivităţilor de duminică pe Champs-Elysées, marcate de asemenea de fluierarea lui Emmanuel Macron, care a plasat Europa Apărării în centrul paradei militare, relatează AFP.
Potrivit unui bilanţ prezentat de Prefectura Poliţiei Parisului la ora locală 17.00 (18.00, ora României), 175 de persoane au fost arestate în capitală, unde ”vestele galbene” au îndemnat la manifestaţii.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Zeci de manifestanţi, care nu purtau vesta fluorescentă, ocupau duminică după-amiaza bulevardul Champs-Elysées, deschis publicului după defilare, şi au trântit la pământ numeroase bariere metalice, în mijlocul drumului. Pubele au fost incendiate.
Forţe de ordine au tras în mai multe rânduri cu gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanţi, amestecaţi uneori printre pietoni, iar unii cu feţele ascunse.
Situaţia părea să se calmeze duminică seara.
Este pentru prima oară - de la 16 martie - când ”veste galbene” reuşesc să revină să manifesteze pe Champs-Elysées.
”Nu este serios să te trezeşti în această situaţie din cauza a câţiva zeci de indivizi violenţi”, şi-a exprimat numulţumirea Emmanuel Grégoire (PS), prim-viceprimarul Parisului, potrivit căruia a fost vorba despre ”aproximativ 150-200 de persoane”, ”veste galbene” şi ”black blocks”.
Ca o ironie, braseria Le Fouquet's - vandalizată la 16 martie în cursul unei manifestaţii a ”vestelor galbene” - a redeschis duminică şi a fost nevoie să fie protejată de forţe de ordine.
REŢINERI
Pentru Emmanuel Macron, defilarea a început dimineaţa, cu numeroase fluierături din mulţime, în timp ce parcurgea Champs-Elysées în "command car", iar alţi spectatori aplaudau.
În mulţime se aflau câteva zeci de manifestanţi. Trei figuri ale mişcării lansate pe 17 noiembrie - Eric Drouet, Jérôme Rodrigues şi Maxime Nicolle - au fost reţinute şi plasate în arest preventiv, primul cu privire la o ”rebeliune”, ceilalţi cu privire la ”organizarea uneimanifestaţii ilicite”, potrivit parchetului.
”Celor care au vrut să împiedice această defilare ar trebui să le fie ruşine”, a declarat, înainte de incidente, ministrul de Interne Christophe Castaner.
Întrebat, tot înainte de incidente, despre fluierarea şefului statului, premierul Edouard Philippe a declarat că ”nu a auzit nimic” de la tribuna prezidenţială şi că ”important este că defilarea s-a desfăşurat cu bine”.
După parcurgerea bulevardului, Emmanuel Macron a asistat la spectacol de la tribuna instalată în Place de la Concorde, în compania mai multor lideri europeni, între care şi Angela Merkel.
APĂRARE EUROPEANĂ
Zece ţări europene partenere ale armatei franceze au fost invitate să defileze anul acesta la sărbătoarea naţională franceză. În contextul Brextului şi diminuării legăturilor transatlantice în era Trump, Emmanuel Macron a făcut din Europa Apărării una dintre temele sale predilecte, apreciind că este crucial ca Bătrânul Continent să-şi sporească autonomia startegică, în completarea NATO.
În afară de cancelarul german, preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg s-au aflat între cei 11 invitaţi europeni ai preşedintelui francez. Ei au luat apoi masa la Palatul Elysée.
Premierul britanic demisonar Theresa May, anunţat iniţial, a fost reprezentat de către vicepremierul David Lidington.
Întregul Guvern a asistat la defilare. Ministrul Tranziţiei Ecologice François de Rugy, aflat în centrul uneipolemici cu privire la dineuri fastuoase şi lucrări, a discutat zâmbind cu Brigitte Macron.
SPECTACOL ”FLYBOARD”
Defilarea s-a încheiat cu un emoţionant tablou compus din răniţi din armata franceză, angajaţi în prezent în multiple teatre, din Orientul Mijlociu în Sahel.
Trei pensionari de la Invalides, în scaun cu rotile, au defilat în Place de la Concorde alături de trei militari răniţi recent în operaţiuni, cărora li s-au alăturat sportivi răniţi în război, în aplauzele susţinute ale mulţimii.
Preşedintele francez şi cancelarul german au plecat de la tribună pentru a discuta cu ei. Cuplul Macron a discutat apoi cu familii ale unor militari morţi sau răniţi în luptă.
În faţa mulţimii adunate în centrul capitalei, campionul lumii la jet-ski, francezul Franky Zapata, a oferit un specacol futurist, zburând, cu puşca în mână, la câteva zeci de metri deasupra Champs-Elysées, pe "Flyboard"-ul său, un dispozitiv pe care l-a inventat.
Anterior, defilarea pe jos a început cu emblemele celor zece ţări care participă la Iniţiativa Europeanăde Intervenţie (IEI) - născută la iniţiativa preşedintelui Macron -, şi anume Belgia, Regatul Unit, Germania, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania, Portugalia şi Finlanda.
La defilarea aeriană - deschisă cu emblematicul panaş de fumigene albastru-alb-roşu al Patrulei Franţei - au participat un avion de transport german de tip A400M, un avion spaniol de tip C130, şi două elicoptere grele britanice de tip Chinook, un model desfăşurat de Londra în Mali.
În total, aproximativ 4.300 de militari, 196 de vehicule, 237 de cai, 69 de avioane şi 39 de elicoptere au fost mobilizate la defilare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...