Adunarea Generală a ONU îşi reafirmă luni, la trei ani de la invazia rusă, ataşamentul faţă de - integritatea teritorială - a Ucrainei împotriva voinţei Statelor Unite, care au eşuat să obţină adoptarea unui text concurent în care se limitau să ceară o pace rapidă, fără nicio altă condiţie, relatează AFP.
Sfidând Kievul şi pe aliaţii europeni ai acestuia. Statele Unite au decis, spre surprinderea generală, să prezinte luni, în Adunarea Gemerală a ONU, un proiect de rezoluţie prin care cereau sfârşitul rapid al conflictului, fără să se refere la integritatea teritorială a Ucerainei, în timp ce Donald Trump a început o apropiere de Kremlin şi şi-a multiplicat invectivele împotriva omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, asupa căruia exercită de-acum presiuni.
Acest text foarte scurt în care Statele Unite cereau ”să se pună de îndată capăt conflictului cât mai rapid şi pledează în favoarea unei păci durabile” nu a fost supus la vot ca atare.
El a fost amplu modificat prin mai multe amendamente ale unor ţări europene, care arată în mod clar cu degetul în acest conflict,afirmă ataşamentul faţă de integritatea teritorială a Ucrainei şi cer o ”pace dreaptă”.
Textul astfel modificat a fost adoptat cu 93 de voturi la opt şi 73 de abţineri.
Statele Unite, care şi-au catalogat iniţiativa drept ”istorică” în găsirea ”unui drum al păcii”, s-au abţinut până la urmă, iar Rusia, care a salutat proiectul original american drept ”un pas în direcţia bună”, a votat ”împotrrivă”.
Un proiect de rezoluţie pregătit de către Ucraina şi aliaţii săi europeni a fost adoptat cu 93 de voturi la 18 şi 65 de abţineri.
Statele Unite au votat ”împotriva” acestui proiect, alături de Belarus, Mali, Nicaragua, Coreea de Nord şi Ungaria sau Rusia, al cărei ambasador, Vasili Nebenzia, a denunţat ”o bucată de hârtie antirusă”.
”Nici amendamentele (textului american) şi nici rezoluţia ucraineană nu vor opri măcelul. ONU trebuie să oprească măcelul”, a justificat, la rândul său, înainte de vot, ambasadoarea americană interimară Dorothy Shea.
În rezoluţie se recunoaşte faptul că este ”urgent” să se pună capăt războiului ”anul acesta” şi se reiterează fără echivoc precedentele cereri ale Adunării - şi anume retragerea imediată a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi oprirea ostilităţilor conduse de către Rusia.
ATAC DIPLOMATIC ”GROSOLAN”
”Dacă se justifică agresiunea şi se acuză victima, nicio ţară nu este în siguranţă”, a pledat adjuncta ministrului ucrainean de Externe Mariana Beţa, evocând un ”moment istoric” în viitorul unei ”lumi democratice şi al ONU”.
Însă susţinerea Ucrainei a scăzut mult, după ce principalele rezoluţii ale Adunării au fost adoptate, începând din februarie 2022, cu aproximativ 140 de voturi.
Cu toate acestea, ”tactica apărării europenilor a tocit asaltul diplomatic mai degrabă grosolan al Statelor Unite din ultimele zile”, comentează Richard Gowan, de la International Crisis Group.
În contextul în care rezoluţiile Adunării Generale au caracter neconstrângător, dar sunt importante din punct de vedere politic, Statele Unite urmau să-şi prezinte acest text scurt, luni seara, Consiliului de Securitate al ONU.
Europenii, aflaţi la ananghie, au prevăzut să depună acelaşi tip de amendamente ca în Adunarea Generală şi să reintroducă astfel o trimitere clară la integritatea teritorială a Ucrainei şi la o pace ”dreaptă”, potrivit Chartei ONU, a declarat AFP o sursă diplomatică.
Însă există o diferenţă majoră - şi anume puterea de veto americană în Consiliul de Securitate, spre deosebire de Adunarea Generală.
Un reprezentant al Departamentului de Stat american a ameninţat luni că Statele Unite se vor opune prin veto oricărui amendament.
Pentru a fi adoptată, o rezoluţie este necesar să fie adoptată de cel puţin nouă dintre cei 15 membri ai Consiliului, fără niciun veto din partea celor cinci membri permanenţi.
O simplă abţinere a statelor membre ale Uniunii Europene (Franţa, Slovebia, Danemarca, Grecia) şi a Regatului Unit nu este suficientă în vederea unei respingeri.
Franţa şi Regatul Unit sunt, oare, pregătite să-şi folosească dreptul de veto - pentru prima oară în ultimi 30 de ani - în timp ce Emmanuel Macron se află la Casa Albă, iar Keir Starmer este aşteptat săptămâna aceasta?
”Nu văd cum Parisul şi Londra ar putea susţine un text atât de departe de poziţia lor afiaşată cu privire la Ucraina, însă nu văd nici cum ar putea să i se opună prin veto”, declară AFP Richard Gowan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
