Occidentalii au prezentat marţi un proiect vizând să consolideze Organizaţia pentru Interdicţia Armelor Chimice (OIAC) - dându-i puterea să desemneze vinovaţii unor asemenea atacuri, cu preţul unui conflict cu Rusia, ostilă acestei propuneri, relatează AFP.
O reuniune tensionată s-a deschis la Haga, în timp ce inspectori OIAC urmează să dezvăluie un raport de mult aşteptat cu privire la un presupus atac cu sarin şi clor, pe 7 aprilie, la Duma, în apropiere de Damasc.
”Vrem să consilidăm organizaţia însărcinată cu supervizarea interdicţiei armelor chimice”, a anunţat delegaţia britanică la OIAC într-un mesaj postat pe Twitter. ”Vrem să permitem OIAC să identifice responsabilii atacurilor chimice”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Un lucru extrem de rar este faptul că sesiunea specială a celui mai înalt organ politic al OIAC, o organizaţie laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2013, a fost solicitată de către Regatul Unit, reprezentat cu această ocazie de către şeful diplomaţiei sale Boris Johnson.
Londra a luat această iniţiativă la câteva săptămâni după otrăvirea cu un agent neurotoxic a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale la Salisbury, în sud-vestul Angliei.
Este vorba despre un atac chimic, primul comis în Europa după multe decenii, pe care Londra l-a atribuit Moscovei.
Subiectul armamentului chimic a rămas mult timp tabu, după apariţia lor pe câmpurile de luptă, în Primul Război Mondial.
Însă recursul recent la gaze toxice în conflictele irakiene şi sirian şi la agenţi neurotoxici la Salisbury şi la Kuala Lumpur împotriva fratelui vitreg al liderului nord-coreean Kim Jong Un, provoacă o îngrijorare tot mai mare în întreaga lume.
Este vizată lipsa unor metode eficiente de punere a vinovaţilor în faţa responsabilităţilor lor.
CLIVAJE
”Cei vinovaţi trebuie să fie pedepsiţi în baza unor probe autentice şi puternice”, a declarat preşedintele sesiunii, marocanul Abdelouahab Bellouki, în deschiderea dezbaterilor.
”În pofida unor poziţii şi opinii diferite şi divergente, suntem cu toţii angajaţi în favoarea unei cooperări constructive (...), în vederea debarasării planetei de armament chimic o dată pentru totdeauna”, a spus el.
Însă au apărut deja clivaje clare.
Rusia a criticat organizarea acestei reuniuni.
Şeful delegaţiei sale, Gheorghi Kalamanov a declarat că Moscova se va opune proiectului britanic şi va prezenta o propunere distinctă, potrivit agenţiei de stat RIA Novosti.
”Noi apreciem că puterile pe care Marea Britanie vrea să le dea OIAC aparţin Consiliului de Securitate al ONU, care este singurul organ ce are dreptul să ia asemenea decizii”, a spus el.
Însă alte ţări - ca Franţa şi Statele Unite - consideră ca a venit timpul ca rolul OIAC să evolueze.
O sursă diplomatică franceză a declarat, sub protecţia aninimatului, că ”mandatul şi mijloacele OIAC este necesar să fie adaptate provocărilor secolului al XXI-lea”.
”Ele au fost concepute într-un context complet diferit, în vederea unei verificări independente a distrugerii de către marile puteri din Războiul Rece a stocurilor lor de armament chimic”, a subliniat această sursă.
”Noi nu mai aflăm deloc în contextul acela, trebuie ca structurile şi misiunile OIAC să fie adaptate la situaţia actuală”.
DIPLOMAŢIE ÎN CULISE
Discuţiile de la Haga - care sunt publice marţi - se desfăşoară cu uşile închise miercuri şi vor continua probabil până joi, în vederea unui vot-cheie asupra proiectului britanic de rezoluţie.
Pentru a fi aprobat, proiectul britanic este necesar să obţină o majoritate de două treimi din voturi.
Aproximativ 153 dintre cele 193 de state membre OIAC şi-au exprimat intenţia de a participa la această reuniune.
Potrivit unor surse, Moscova depune eforturi - în culise - să obţină susţinere.
În Consiliul de Securitate al ONU, Rusia şi-a exercitat anul trecut votul de veto şi a pus capăt mandatului misiunii de anchetă comună OIAC-ONU - Joint Investigative Mechanism (JIM) - în Siria.
Înainte să dispară, în decembrie, JIM a stabilit că regimul sirian a folosit clor sau gaz sarin cel puţin în patru rânduri împotriva propriului popor şi că gruparea Statul Isalmic (SI) a folosit gaz muştar în 2015.
Din punct de vedere tehnic, OIAC este în măsură să-i identifice pe cei care se fac vinovaţi de un atac cu armament chimic, a subliniat directorul OIAC Ahmet Uzumcu, care a pus în gardă comunitatea internaţională cu privire la o lipsă de acţiune.
”O cultură a impunităţii nu poate să se dezvolte în jurul folosirii armelor chimice”, a avertizat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
