Fâşia Gaza a devenit un "loc al morţii nelocuibil", în urma noilor lovituri israeliene de sâmbătă, avertizează Naţiunile Unite, după aproape trei luni de un război neîncetat între Israel şi Hamas care ar putea incendia regiunea.
Potrivit jurnaliştilor de la AFP, atacuri israeliene au fost lansate sâmbătă dimineaţa devreme la Rafah, un oraş situat în extremitatea sudică a Fâşiei Gaza, unde sute de mii de palestinieni s-au refugiat în ultimele săptămâni pentru a încerca să scape de lupte.
În nordul Fâşiei Gaza, unde armata israeliană şi-a lansat operaţiunea terestră la sfârşitul lunii octombrie, bombardamentele continuă. "Întregul cartier este distrus şi nu ştiu unde se vor întoarce oamenii. Unde vom trăi?", a declarat vineri pentru AFP un locuitor din Jabaliya (nord), după o lovitură israeliană.
"Priviţi această distrugere, dar în ciuda ei, vom rămâne determinaţi. Nu am fugit în sud sau în altă parte, am rămas în al-Sika (cartierul Jabaliya), unde erau casele noastre", a adăugat el.
Fâşia Gaza "a devenit pur şi simplu de nelocuit", iar locuitorii săi "se confruntă zilnic cu ameninţări sub ochii lumii", a rezumat coordonatorul ONU pentru afaceri umanitare, Martin Griffiths.
Potrivit UNICEF, confruntările, malnutriţia şi situaţia sanitară au creat "un ciclu al morţii care ameninţă peste 1,1 milioane de copii" în acest teritoriu sărăcit încă dinainte de începerea războiului.
Israelul a jurat să "distrugă" Hamas - o mişcare islamistă considerată drept teroristă de Statele Unite şi Uniunea Europeană - după atacul fără precedent de pe teritoriul israelian din 7 octombrie, care a făcut 1.140 de morţi, în principal civili, potrivit unui bilanţ al AFP bazat pe cel israelian. Aproximativ 250 de persoane au fost luate ostatice, dintre care o sută au fost eliberate în timpul unui armistiţiu la sfârşitul lunii noiembrie.
Operaţiunile militare israeliene au ucis 22.600 de persoane în Gaza, majoritatea femei şi minori, potrivit celor mai recente cifre ale Ministerului Sănătăţii al Hamas, care se află la putere în Gaza din 2007.
"Continuăm să solicităm încetarea imediată a conflictului, nu doar pentru locuitorii din Gaza şi vecinii lor ameninţaţi, ci şi pentru generaţiile viitoare, care nu vor uita niciodată 90 de zile de iad şi de atacuri asupra celor mai fundamentale principii ale umanităţii', a declarat Griffiths.
Israelul a insistat totuşi că operaţiunea sa în Gaza va continua până când ostaticii vor fi "restituiţi" şi până când capacităţile militare ale Hamas vor fi "eliminate", care, potrivit aliatului său american, rămân "semnificative".
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Daniel Hagari, a avertizat că "2024 va fi un an de lupte", adăugând că trupele se află "la un nivel foarte ridicat de pregătire" la frontiera cu Libanul, care este, din 8 octombrie, scena unor schimburi de focuri aproape zilnice cu Hezbollah, mişcare susţinută de Iran, ca şi Hamas.
Aceste tensiuni au escaladat în această săptămână odată cu eliminarea, într-o lovitură atribuită Israelului, a numărului 2 al Hamas, Saleh al-Arouri, într-un cartier din sudul Beirutului, un bastion al Hezbollah.
"Răspunsul este inevitabil (...) Nu putem rămâne tăcuţi în legătură cu o încălcare de o asemenea amploare, pentru că ar însemna că întregul Liban ar fi expus în viitor", a declarat vineri liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah. "Luptătorii noştri din toate zonele de pe linia frontului (...) vor răspunde la această încălcare periculoasă", a adăugat el.
În Siria şi în Irak, atacurile asupra bazelor militare ale Statelor Unite, principalul aliat al Israelului, au crescut în ultimele săptămâni, în timp ce în Yemen rebelii huthi, susţinuţi şi ei de Iran, au intensificat focul în Marea Roşie pentru a opri traficul maritim internaţional în această zonă, în "sprijinul" palestinienilor din Gaza.
În acest context, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, urmează să aibă discuţii în acest weekend cu oficiali din Liban, în timp ce secretarul de stat american, Antony Blinken, se află în Turcia într-un turneu regional care îl va duce, de asemenea, în ţările arabe şi în Ţara Sfântă, în speranţa de a evita o conflagraţie regională.
Gaza după război
Un alt posibil punct de pe agenda sa este viitorul pe termen lung al Gaza. Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a dezvăluit joi primul său plan postbelic, care prevede stabilirea unei administraţii fără Hamas, dar fără o prezenţă civilă israeliană.
"Locuitorii din Gaza sunt palestinieni. Prin urmare, entităţile palestiniene vor fi însărcinate (cu administrarea) cu condiţia să nu existe nicio acţiune ostilă sau ameninţare la adresa statului Israel", a subliniat Gallant, al cărui plan nu a fost încă aprobat de guvernul israelian, care este divizat pe această problemă spinoasă.
Pentru Ziad Abdo, 60 de ani, un palestinian care a fugit din calea luptelor pentru a se refugia la Rafah, "viitorul va fi în principal o chestiune de reconstrucţie. Priviţi spitalele distruse, şcolile în ruine. Nu a mai rămas nimic".
Dar pentru doi miniştri israelieni de extremă dreapta - Itamar Ben Gvir şi Bezalel Smotrich - viitorul Gaza constă mai degrabă în plecarea palestinienilor şi întoarcerea coloniştilor evrei.
De altfel, în Cisiordania ocupată, numărul de noi aşezări neautorizate şi de drumuri pentru colonişti a crescut într-un ritm "fără precedent" de la începutul războiului din Gaza, potrivit unui studiu realizat de ONG-ul israelian Peace Now.
"Cele trei luni de război în Gaza sunt exploatate de colonişti pentru a crea o situaţie de facto pe teren, în scopul de a prelua controlul asupra unor porţiuni mai mari din Cisiordania", subliniază ONG-ul, citând un "mediu politic" favorabil coloniştilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
