Justiţia l-a trimis pe Nicolas Sarkozy în faţa unui tribunal corecţional, în dosarul ”interceptărilor”, iar pentru prima oară în Republica a V-a un fost preşedinte urmează să fie judecat, astfel, de ”corupţie”, relatează AFP.
Curtea de Casaţie a respins marţi ultimele recursuri ale fostului şef de stat, avocatului şi prietenului său Thierry Herzog şi fostului magistrat de rang înalt Gilbert Azibert, care încercau să evite un proces, a aflat miercuri AFP din surse concordante.
Procesul lui Nicolas Sarkozy, în vârstă de 64 de ani, asupra căruia apasă de asemenea ameninţarea unui proces cu privire la o ”finanţare ilegală” a campaniei sale din 2012 - în dosarul Bygmalion - urmează să aibă loc în lunile următoare.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Fostul preşedinte Jacques Chirac a fost judecat într-un dosar politico-financiar, însă cu privire la fapte de altă natură. El a fost condamnat în 2011 de ”deturnare de fonduri publice”, într-un caz de angajări fictive la Primăria Parisului.
Nicolas Sarkozy, care s-a retras din viaţa politică după ce a fost înfrânt în alegerile primare de la sfârşitul lui 2016, este suspectat că a încercat să obţină, la începutul lui 2014, prin intermediul lui Thierry Herzog, informaţii secrete de la Gilbert Azibert, într-o procedură cu privire la confiscarea agendelor sale - în marja dosarului Bettencourt, soldat în privinţa sa cu o abandonare a procedurii penale în 2013 - în schimbul unei promovări în post în Monaco.
La finalul instrucţiei, judecătorii au dispus, la 26 martie 2018, un proces de ”corupţie” şi ”trafic de influenţă” împoriva celor trei, conform rechizitoriului Parchetului Naţional Financiar (PNF). Herzog şi Azibert urmează să fie judecaţi, la rândul lor, de ”încălcarea secretului profesional”.
Într-un rechizitoriu dur, în octombrie 2017, PNF a comparat metodele lui Sarkozy cu cele ale ”unui delincvent experimentat” şi a stigmatizat numeroasele recursuri intentate de către avocaţii săi, care au ”paralizat” instrucţia.
ALIAS ”PAUL BISMUTH”
Dosarul îşi are originea în interceptări ale unor conversaţii telefonice ale fostului şef de stat cu avocatul său, diligentate în cadrul anchetei cu privire la acuzaţii privind o finanţare libiană a campaniei sale din 2007.
Poliţişti au descoperit că Nicolas Sarkozy folosea un telefon mobil secret, deschis cu ajutorul unei cartele preplătite, sub aliasul de "Paul Bismuth", pentru a comunica cu un unic interlocutor, avocatul său.
Potrivit interceptărilor, Nicolas Sarkozy părea să se angajeze să intervină în favoarea lui Gilbert Azibert, pentru un post de prestigiu pe "le Rocher", pe care până la urmă nu l-a obţinut.
Nicolas Sarkozy a renunţat la acest demers în ultimul moment, tot potrivit acestor interceptări. Pentru anchetatori, această întorsăuiră se poate explica prin faptul că fostul preşedinte şi Thierry Herzog tocmai aflaseră că telefoanele secrete le erau interceptate.
Anchetatorii s-au întrebat, de asemenea, despre eventuale intervenţii ale lui Gilbert Azibert, pe care acesta din urmă le respinge, în vederea încercării de a influenţa o hotărâre a unor magistraţi de la Curtea de Casaţie cu privire la agendele fostului şef de stat, al căror conţinut era susceptibil să intereseze judecătorii în alte dosare, inclusiv arbitrajul Tapie.
”Domnul Azibert nu a obţinut nimic, n-am făcut demersuri şi am fost respins de Curtea de Casaţie” cu privire la agende, s-a apărat fostul preşedinte după ce a fost inculpat.
Interceptările poliţiei - soclul acuzării - au fost validate de către Curtea de Casaţie în martie 2016. Însă ele ar urma să alimenteze o bătălie dură în desciderea procesului.
În ultimele sale recursuri, apărarea lui Nicolas Sarkozy evoca o jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din iunie 2016, potrivit căreia o retranscriere a interceptărilor poate să fie folosită împotriva unui avocat, dar nu împotriva clientului acestuia.
”Curtea de Casaţie nu a îndepărtat mijloacele de drept care au fost ridicate de apărare, ci a ales să lase tribunalului grija de a tranşa”, a reacţionat, într-un comunicat remis AFP, acocata sa Jacqueline Laffont.
”Îi va reveni tribunalului să spună dacă o jurisdicţie franceză poate să nu ţină cont de o hotărâre” CEDO, adăugat ea.
Nicolas Sarkozy, care a exclus recent orice întoarcere în cadrul Partidului Les Républicains (LR, opoziţie), afectat de deruta sa în alegerile europene, îşi trăieşte retragerea din viaţa politică sub presiune judiciară. În afară de dosarele Azibert şi Bygmalion, el a fost inculpat în martie 2018 - de corupţie pasivă - în dosarul libian.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
