Martin Schulz şi-a anunţat marţi seara plecarea imediată de la preşedinţia Partidului Socia Democrat (SPD) german, aflat în criză, însă înlocuitoarea sa desemnată, Andrea Nahles, va fi nevoită să aibă răbdare să-i ia locul, din cauza unei fronde interne, scrie AFP.
”Am anunţat instanţele partidului că-mi voi părăsi începând de astăzi (marţi) funcţiile”, a declarat el pentru presă la Berlin.
”SPD-ul are nevoie de o înnoire în termeni de persoane şi de program”, a adăugat el.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Martin Schulz şi-a anunţat deja, săptămâna trecută, intenţia de a renunţa la post.
El intenţiona atunci să-i predea ştafeta la conducerea partidului în criză lui Andrea Nahles, actuala preşedintă a grupului parlamentar SPD, în câteva săptămâni, pentru a deveni ministru de Externe în viitorul Guvern al Angelei Merkel.
În câteva zile, acest scenariu a fost pus în discuţie. Martin Schulz a fost mai întâi nevoit să renunţe la postul de şef al diplomaţiei, în faţa unor critici din partea bazei partidului, care i-a reproşat că se gândeşte prea mult la cariera sa personală şi că revine asupra unei promisiuni.
Martin Schulz a declarat, într-adevăr, la sfârşitul lui 2017, după o usturătoare înfrânge în alegerile legislative, că nu va face niciodată parte dintr-un guvern sub conducetrea cancelarului conservator în exerciţiu.
Pretenţia sa de a deveni viitorul şef al diplomaţiei a provocat, de asemenea, furia actualului deţinător al postului, Sigmar Gabriel, alt lider SPD.
Martin Schulz a recunoscut marţi seara că preşedinţia partidului este un ”post dificil”, care ”numai plăcere nu procură”.
Ajuns ca un salvator la şefia SPD, în urmă cu doar un an, şi perceput o vreme ca un posibil rival al Angelei Merkel, fostul preşedinte al Parlamentului European (PE) cunoaşte un final abrupt şi umilitor.
După ce a înregistrat în septembrie, în alegerile legialtive, cel mai prost scor electoral (20,5%) din istoria postbelică a social-democraţilor, Martin Schulz îşi vede în prezent mişcarea destrămându-se pe tema oportunităţii de a se alia din nou cu dreapta pentru a guverna şi lichefiindu-se în intenţiile de vot.
Un ultim sondaj Insa, publicat marţi de Bild îl mai creditează cu doar 16,5% din intenţiile de vot. El este ameninţat să fie în curând prins din urmă de extrema dreaptă (15%).
”Am cunoscut suişuri şi coborâşuri în acest post cum rar se întâmplă”, a convenit Martin Schulz, subliniind că turbulenţele recente l-au afectat uneori, dar că pleacă ”fără amărăciune”.
Altă dificultate în SPD constă în faptul că s-a prevăzut ca Andrea Nahles să preia încă de marţi succesiunea lui Martin Schulz, mai întâi interimar, iar apoi în mod oficial, mai târziu, printr-o nominalizare în cadrul unui congres, în primăvară.
Însă mai mulţi reprezentanţi şi filiale regionale ale partidului s-au opus.
Ei au cerut ca Andrea Nahles să aştepte să fie supusă la vot într-un congres al partidului pentru a ocupa postul suprem.
Până atunci, primarul Hamburgului, Olaf Scholz, de asemenea viitor ministru desemnat al Finanţelor al lui Angela Merkel, este cel care va asigura interimatul.
Andrea Nahles ar urma să fie instalată la conducere printr-un congres, pe 22 aprilie, la Wiesbaden.
Instanţele de conducere ale SPD au propus marţi, cu unanimitate, candidatura acesteia.
Ea va deveni, atunci, prima femeie preşedintă a acestei mişcări înfiinţate în urmă cu un secol şi jumătate.
Rămâne, de asemenea, de aflat ce soartă rezervă cei 464.000 de activişti SPD acordului de guvernământ negociat cu forcepsul de conducerea lor cu conservatorii. Ei urmează să se pronunţe asupra acordului prin vot, iar rezultatul - incert - va fi cunoscut pe 4 martie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
