Emmanuel Macron vrea să depună un efort pentru a disipa ”eventuale neînţelegeri” ale politicii sale a Apărării sâmbătă, la Conferinţa Securităţii de la Munchen, în faţa unui public german prompt în a suspecta Parisul de promovarea Europei mai ales pentru a-i servi propriile interese, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Este pentru prima oară când şeful statului francez urmează să participe la această mare reuniune mondială anuală în probleme de securitate. Ultimul preşedinte francez care a participat la Conferinţă este Nicolas Sarkozy, în 2009.

Macron participă la Conferinţă într-un context încărcat, în care Europa se află în criză din cauza Brexitului şi plecării Marii Britanii, cealaltă mare putere militară alături de Franţa, în contextul unei relansări a cursei înarmării pe plan internaţional şi al dezinteresului administraţiei americane a lui Donald trump faţă de Europa şi de apărarea acesteia.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Emmanuel Macron se află angajat, de la începutul anului, într-o secvenţă vizând ”ridicarea neînţelegerilor, clarificarea mesajelor cu privire la probleme de securitate, de apărare şi de politică externă europene”, mai ales după summitul NATO şi după declaraţiile sale cu privire la ”moartea cerebrală” a Alianţei, anunţă preşedinţia franceză înaintea Conferinţei Securităţii de la Munchen.

În acest context, preşedintele francez - a cărui ţară este de-acum în cadrul Uniunii Europene (UE) singura dotată cu arma atomică - a efectuat, într-un discurs susţinut la Şcoala Militară de la Paris, o mică deschidere către Germania.

”DIALOG STRATEGIC”

Emmanuel Macron le-a propus partenerilor săi europeni ”un dialog strategic” cu privire la ”rolul disuasiunii nucleare franceze în securitatea colectivă a Europei”.

Acest dialog ar putea însemna exerciţii comune în domeniul disuasiunii nucleare, a sugerat el, sau folosirea bazelor europene de către forţele strategice franceze.

Acest mesaj a fost înţeles ca adresându-se mai ales Germaniei, care contează, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, pe umbrela nucleară americană.

Un apropiat al Angelei Merkel, Johann Wadepul, vicepreşedintele grupului parlamentar al Uniunii Creştin democrate (CDU) a cancelarului, a salutat această deschidere a lui Macron, apreciind că ”Germania trebuie să dea acum un răspuns”.

Însă Wadepul a apreciat miercuri, la Berlin, că rămân ”zone de umbră” şi de ”întrebare”.

”Macron ne-a invitat mereu să gândim european”, a declarat el.

”Însă nu putem să europenizăm doar ceea ce le este drag germanilor”, de exemplu bugetul zonei euro, o iniţiativă a şefului statului francez.

”Trebuie să europenizăm şi şi ceea ce le este drag francezilor”, a subliniat Johann Wadepul.

”Iar acesta este cazul forţei de foc franceze”, a precizat cel care a a făcut recent valuri după ce a apreciat că Parisul este necesar să-şi împartă rachetele atomice cu partenerii săi şi să le plaseze sub tutela UE sau NATO.

Franţa exclude acest lucru, bineînţeles.

”VAG”

Presa germană a reacţionat în mod împărţit faţă de invitaţia lui Macron la ”dialog strategic”.

”Ce înseamnă asta rămâne vag, în timp ce e clar că o singură persoană va continua să decidă” asupra armei nucleare franceze, ironizează săptămânalul Der Spiegel.

Cotidianul conservator Die Welt a mers recent şi mai departe şi a acuzat Franţa, într-un editorial lin de vitriol, de o continuare a viselor sale de măreţie gaulliste, ”şi anume plasarea continentului sub dominaţia franceză”. ”Parisul este partenerul nostru cel mai apropiat, (iar) Washingtonul cel mai important”, atacă ziarul.

În schimb, Franţa îşi exprimă cu regularitate regretul faţă de angajamentul prea timorat al Germaniei în teatre de război ca Sahelul.

În contextul în care relaţia lui Emmanuel Macron cu Angela Merkel pare degradată de luni de zile, Parisul conta mult în viitor pe actualul ministru al Apărării Annegret Kramp-Karrenbauer (AKK), foarte favorabilă unei implicări militare mai mari a ţării sale.

Însă ea este de-acum în afara cursei politice, după ce tocmai a anunţat că vrea să plece de la preşedinţia CDU-ului lui Merkel şi să renunţe la a-i succeda la Cancelarie, din cauza unui seism politic în centrul căruia se află extrema dreaptă.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.