Lumea ”nu merge deloc în direcţia bună” pentru a limita efectele devastatoare ale modificărilor climatice - în pofida problelor irefutabile, a avertizat luni ONU, în cadrul unui summit care testează hotărârea mondială în faţa urgenţei încălzirii globale, relatează AFP.
”Chiar dacă suntem martorii unor impacturi climatice devastatoare care provoacă haosul în întreaga lume, nu facem în continuare suficient, nu înaintăm suficient de rapid”, iar modificările climatice ”avansează mai rapid ca noi”, a tunat secretarul general al ONU Antonio Guterres, în a doua zi a celei de-a 24-a Conferinţe ONU privind modificările climatice (COP24), la Katowice.
Pentru ”mulţi oameni, regiuni şi chiar ţări aceasta este deja o problemă de viaţă sau de moarte”, în contextul în care ”este dificil să înţelegem de ce noi, colectiv, înaintăm atât de lent şi chiar în direcţia greşită”, a adăugat conducătorul ONU.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Acordul de la Paris vizează să limiteze încălzirea planetei la +2°C faţă de era preindustrială, iar în mod ideal la +1,5°C.
Însă, în contextul în care recentul raport al oamenilor de ştiinţă din cadrul GIEC a arătat diferenţe clare în privinţa impactului aşteptat între aceste două obiective, el a subliniat totodată că este necesar - pentru a rămâne sub +1,5°C - să se reducă emisiile de CO2 cu aproape 50% până în 2030 faţă de nivelul din 2010.
În timp ce ţările cele mai sărace vor profita de acest summit pentru a cere angajamente suplimentare ale naţiunilor din Nord, Antonio Guterres a subliniat, de asemenea, ”responsabilitatea colectivă de a ajuta comunităţile şi ţările cele mai vulnerabile, ca statele insulare şi ţările mai puţin avansate, susţinând politici de adaptare şi rezistenţă” la impactul dereglementărilor climatice.
Premierul din Fidji Frank Bainimarama, preşedintele COP23, a insistat - încă din deschiderea summitului - asupra urgenţei acţiunii.
”Să ne ierte Dumnezeu dacă ignorăm probele irefutabile, vom deveni generaţia care a trădat umanitatea”, a avertizat el. ”Celor care-şi târăsc picioarele le spun doar atât «faceţi-o»”, a adăugat el, lansând ”un mesaj fără echivoc” în vederea unei creşteri a ambiţiilor împotriva încălzirii globale.
”TRANZIŢIE JUSTĂ”
Liderii altor ţări vulnerabile - ca Nepalul sau Nigeria - urmează de asemenea că ia cuvântul în cadrul acestui summit - în care niciuna dintre ţările cele mai poluatoare cu gaze cu efect de seră nu este reprezentată la cel mai înalt nivel.
Această COP24 urmează să finalizeze, în două săptămâni, la Katowice, regulile de aplicare care vor permite implementarea Acordului de la Paris, încheiat în 2015 în Franţa.
Ţările cele mai ameninţate de secete, inundaţii sau creşterea nivelului mărilor sunt primele care speră ca membrii comunităţii internaţionale să-şi sporească rapid ambiţiile de reducere a gazelor cu efecte de seră.
Însă ele urmează să amintească totodată Nordului promisiunea sa de a creşte, până în 2020, finanţările consacrate politicilor în domeniul luptei împotriva modificărilor climatice al ţărilor în curs de dezvoltare la 100 de miliarde de dolari pe an.
În contextul în care această problemă - a finanţării Nord-Sud - apasă cu regularitate negocierile, Banca Mondială a anunţat luni o mobilizare în valoare de aproximativ 200 de miliarde de dolari, din 2021 şi până în 2025, în vederea ajutorării reducerii emisiilor şi adaptării la modificările climatice, reprezentând o ”dublare” faţă de perioada precedentă. Ea a încurajat comunitatea internaţională să facă ”la fel”.
Însă observatori se tem că actualul context internaţional - de respingere de către preşedintele american Donald Trump a Acordului de Paris - nu este propice unor noi angajamente.
Iar Polonia, preşedinta reuniunii şi apărătoarea aprigă a industriei sale a cărbunelui, are alte priorităţi.
În afară de adoptarea crucială a modului de utilizare a Acordului de la Paris, ea vrea să exercite presiuni în vederea unei ”tranziţii juste” către o economie cu un nivel scăzut de carbon şi să impună adoptarea la summit a unui text în acest sens.
Potrivit versiunii pregătitoare - pe care AFP scrie că a văzut-o -, această ”Declaraţie din Silezia” - inima producţiei de huilă poloneze - ”recunoaşte” importanţa ”asigurării unui viitor decent muncitorilor” din sectorul energiilor fosile atinse de tranziţie.
Polonezii nu sunt, cu siguranţă, singurii care evocă problema ”tranziţiei juste”, însă unii de tem că aceasta ar fi o scuză în vederea încetinirii trecerii la o economie cu un nivel scăzut de carbon.
”Noi nu avem (la dispoziţie) decenii sau secole să ieşim din energiile fosile”, avertizează Alden Meyer de la organizaţia Union of Concerned Scientists.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
