Liderii UE, printre care preşedintele român Klaus Iohannis, se întâlnesc joi la Bruxelles, pentru a conveni asupra unui acord cu Turcia, pentru a opri fluxul de refugiaţi şi migranţi din Europa, relatează Reuters.
La un an de la izbucnirea celei mai grave crize umanitare cu care se confruntă Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, în cursul căreia peste un milion de oameni au venit pe continent, riscându-şi viaţa, mulţi au sperat că liderii europeni şi Turcia au găsit o soluţie pentru a reduce, măcar, afluxul de oameni.
Dar şefii de stat şi de Guverne au avertizat că nu există o soluţie magică şi că vor avea de dărâmat sau ocolit multe obstacole în următoarele două zile, de la modul cum vor fi trataţi refugiaţii în Turcia, o ţară care nu respectă Convenţia de la Geneva pentru Refugiaţi, până la diferendele dintre Ankara şi Cipru.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
“Lucrurile progresează, dar sunt în continuare multe de făcut”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
Liderii reuniţi joi la Bruxelles vor începe cu o discuţie despre economie, după care vor aborda teme migraţiei la dineul de lucru care începe în jurul orei locale 20 (21 ora României).
Vineri, discuţiile vor fi reluate în cursul dimineţii împreună cu premierul turc Ahmet Davutoglu.
Tusk speră ca liderii UE să accepte un acord propus de prim ministrul turc, cu susţinerea cancelarului german Angela Merkel, la un summit special, în urmă cu 10 zile.
În baza proiectului de acord, văzut de Reuters, obiectivul este “distrugerea modelului de afacere al traficanţilor de refugiaţi, oferind în schimb migranţilor o alternativă la a-şi pune viaţa în pericol”. De asemenea, documentul subliniază faptul că planul este “o măsură temporară şi extraordinară care este necesară pentru a pune capăt suferinţei umane şi a reinstaura ordinea publică”
În ceea ce priveşte negocierile de aderare a Turciei la UE, una dintre condiţiile impuse de Turcia pentru a prelua refugiaţii, proiectul de accord al UE oferă o cale neclară de a deschide noi capitole de discuţii, într-un ritm foarte lent, la o data neprecizată.
Mai exact, documentele prevede ca UE să lucreze cu Turcia pentru a “pregăti o decizie” privind deschiderea de noi capitole de discuţie”cât mai curând posibil” – o perspectivă vagă.
Poate unul dintre cele mai mari obstacole care stă în valea acordului o reprezintă disputa dintre Turcia şi Cipru. În această privinţă, preşedintele Consiliului European a subliniat că acordul privind migranţii trebuie să reprezinte “o oportunitate (ca Turcia – n.r.) să susţină negocierile pentru Cipru”.
Ciprul a avertizat că va împiedica deschiderea de noi capitole de negociere cu Turcia pentru aderarea la UE până când Ankara va recunoaşte statul cipriot şi îşi va deschide porturile şi aeroporturile pentru traficul din Cipru.
De asemenea, Nicosia ar putea încerca să blocheze ridicarea vizelor pentru turci, deoarece condiţiile UE prevăd principiul tratamentului egal al tuturor statelor membre. Ţara nu are drept de veto în această chestiune, dar ar putea găsi aliaţi în Franţa, Spania şi Austria.
Migranţii care vor ajunge pe insulele elene vor fi înregistraţi şi vor avea dreptul să ceară azil în Grecia. În acest caz, cererile lor vor fi procesate în concordanţă cu normele UE, se arată în nota adresată liderilor UE de Donald Tusk, înainte de începerea summitului.
Migranţii care se întorc în Turcia vor fi protejaţi în concordanţă cu standardele internaţionale pentru refugiaţi, deşi, oficial, Ankara aplică prevederile Convenţiei de la Geneva numai în cazul oamenilor care fug din Europa.
Turcia a propus, la începutul lunii, să preia toţi migranţii care au ajuns pe insulele elene după intrarea în vigoare a acordului, în schimbul unui ajutor de şase miliarde de euro. În baza planului, UE va primi câte un refugiat direct din Turcia pentru fiecare sirian luat de Ankara de pe insulele elene din Marea Egee.
De asemenea, Turcia vrea accelerarea procesului de aderare la UE şi ridicarea vizelor în luna iunie, mai devreme decât era prevăzut.
“În niciun caz nu oferim Turciei un cec în alb”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Ankara va trebui să ia o serie de măsuri în următoarele şase săptămâni, pentru a obţine ridicarea vizelor la sfârşitul lui iunie, a precizat el.
Cancelarul german Angela Merkel este principalul susţinător al acordului, pe care îl consideră cea mai bună soluţie la criza refugiaţilor.
Ea le-a atras atenţia membrilor camerei inferioare a Parlamentului de la Berlin că nimeni nu trebuie să se lase păcălit de faptul că fluxul de migranţi din ţară s-a redus după închiderea rutei balcanice.
Peste 43.000 de migranţi şi refugiaţi sunt blocaţi în Grecia, unde trăiesc în condiţii insalubre.
“Reducerea actuală (a fluxului – n.r.) de refugiaţi pe care îl înregistrează Germania şi alte state membre este un lucru. Situaţia din Grecia este cu totul altceva şi trebuie să ne preocupe pe toţi, pentru că va avea consecinţe în toată Europa”, a adăugat ea.
Un acord cu Turcia ar trebui urmat de un acord între ţările membre UE pentru a accepta cote de refugiaţi, a subliniat Merkel, în condiţiile în care mai multe state central-europene au respins deja această idee.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
