Kremlinul respinge marţi - cu o zi înaintea unei reuniuni a aliaţilor Kievului la Londra vizând o încetare a focului după peste trei ani de la invazia rusă - orice zor în negocieri în vederea unui acord de pace în Ucraina, o declaraţie care par să contrazică ”optimismul” exprimat duminică de către preşedintele american Donald Trump, care vrea o încetare rapidă a conflictului, relatează AFP.
Vladimir Putin nu de grăbeşte deloc să face pace cu Kievul.
Preşedintele american Donald Trump, care vrea să pună capăt cât mai repede acestui război ”teribil şi nebun”, şi-a exprimat duminică, de Paşte, speranţa unui acord ”în această săptămână” între Moscova şi Kiev, fără să dezvăluie contururile acestui angajament ipotetic.
Locatarul Casei Albe pare să-şi piardă răbdarea, iar secreterul său de Stat Marco Rubio a exercitat presiuni asupra ambilor beligeranţi săptămâna trecută, dând asigurări că Washingtonul ar putea ”să treacă la altceva” şi să se retragă din negocieri, dacă Statele Unite stabilesc că pacea ”nu este posibilă”.
Potrivit Kremlinului, emisarul american Steve Witkoff urmează să facă o vizită la Moscova săptămâna aceasta.
CERERI MAXIMALISTE
Vladimir Putin consideră că are cărţi bune în mână.
În pofida unor pierderi grele, armata sa avansează în Ucraina şi controlează peste 20% din teritoriul vecin, în timp ce forţele ucrainene au fost aproape în întregime respinse din regiunea rusă Kursk, iar Donald Trump a impulsionat o apropiere neaşteptată faţă de el începând de la mijlocul lui februarie, spre marea nemulţumire a Occidentului şi Kievului.
Cererile sale rămân maximaliste. El cere capitularea Ucrainei, ca aceasta să renunţe să adere la NATO şi ca Moscova să păstreze cele cinci regiuni ucrainene pe care Rusia le-a enexat - condiţii respinse drept inacceptabile de către Kiev şi aliaţii săi.
Mai larg, lui Putin i-ar plăcea să ajungă la un acord privind o refacere a arhitecturii securităţii Europei, denunţând o exapansiune a Alianţei Nord-Atlantice la frontierele ruse începând de la căderea fostei Uniuni Sovietice (URSS) şi începutul anilor '90.
În această stare de lucruri, liderul de la Kremlin nu vrea să se grăbească, aşa cum a anunţat luni purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov.
Rezolvarea conflictului este ”un subiect atât de complex”, încât ”probabil că e mai bine să nu se stabilească un termen strâns”.
”ÎNCETAREA FOCULUI FĂRĂ CONDIŢII”
Or Donald Trump şi-a exprimat de Paşte speranţa ”unui acord săptămâna aceasta” între ruşi şi ucraineni, într-un scurt mesaj în care nu preciza pe ce-şi bazează oprtimismul brusc.
Vineri el ameninţa să se retragă din negocieri, în lipsa unor progrese rapide.
În acest context incert, americanii, ucrainenii, britanicii şi francezii se întâlnesc miercuri la Londra la o doua rundă de reuniuni, a declarat AFP un oficial ucrainean de rang înalt, în urma unei prime runde în acest format, joi, la Paris.
Această reuniune în capitala franceză nu a permis progrese majore, însă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţa luni seara că vrea să exercite presiuni miercuri în vederea ”unei încetări a focului fără condiţii” - o propunere pe care Vladimir Putin a ignorat-o prima oară în martie.
”Acesta trebuie să fie punctul de plecare” către ”pace”, a subliniat şeful statului ucrainean, instând că o încetare a ostilităţilor este o ”prioritate absolută”.
El anunţa tot luni că aşteaptă ”un răsouns clar” din partea Rusiei la propunerea sa cu privire la un nou armistiţiu în atacurile vizând infrastructuri civile, după ce Vladimir Putin a anuţat pur şi simplu că vrea să ”analizeze” această ofertă.
RELUAREA ATACURILOR RUSEŞTI
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a reiterat marţi că liderul de Kremlin este ”pregătit să discute”, însă Moscova vrea ”mai întâi să înţeleagă dacă partea ucraineană este pregătită” de o astfel de încetare a focului.
”Dacă vorbim despre infrastructuri civile, trebuie să facem o diferenţă clară între sitiuaţiile în care aceste infrastructuri pot să fie folosite în scopuri militare şi cele în care ele nu pot fi” folosite în acest fel, a subliniat el, la două zile după un armistiţiu de Paşte anunţat de către Vladimir Putin.
În weekend, Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc de faptul că l-au încălcat, iar aliaţi ai Ucrainei ca Franţa au denunţat o ”operaţiune de marketing”, de ”seducere” a imprevizibilului Donald Trump.
Armata rusă şi-a reluat atacurile împotriva Ucrainei şi a revendicat marţi cucerirea unei mici localităţi - Suhaia Balka - în regiunea Doneţk (est).
O persoană a fost ucisă, iar alte 23 au fost rănite de bombe ghidate ruseşti într-un cartier al oraşului Zaporojie (sud), potrivit salvatorilor ucraineni.
Alte şase persoane au fost rănite la Herson (sud), şapte la Harkov şi patru la Kupiansk (nord-est), potrivit autorităţilor ucrainene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
