Ucraina este pregătită să discute direct cu Moscova pentru a pune capăt invaziei ruse, ceea ce ar constitui o premieră din 2022 încoace, dar numai după intrarea în vigoare a unei încetări a focului, anunţă marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Emisarul special american Steve Witkoff urmează să se întoarcă în cursul săptămânii la Moscova, au anunţat Casa Albă şi Kremlinul.

Mai multe publicaţii americane scriu că Donald Trump, foarte nerăbdător să obţină un progres, ar fi pregătit ca, în acest sens, să recunoască suveranitatea rusă în Crimeea, o peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014.

Anericanii, ucrainenii şi euripenii urmează să discute miercuri la Londra despre o încetare a luptelor în Ucraina, după mai bine de trei ani dse război.

”După un armistiţiu, suntem pregătiţi să ne aşezăm (să negociem) în orice format”, a declarat într-o conferinţă de presă, la Kiev, Volodimir Zelenski.

Cu o zi mai înainte, omlogul său rus Vladimir Putin a evocat o posibilă reluarea a unor negocieri directe cu Ucraina în vederea unui armistiţiu, limitat la atacuri vizând infrastructuri civile.

Ultimele negocieri directe între reprezentanţi ruşi şi ucraineni au avut loc în primăvara lui 2022, la începutul invaziei lansate de către Kremlin, şi s-au soldat cu un eşec.

TRUMP, TOT MAI FRUSTRAT

În prezent, Washingtonul poartă discuţii - separate - cu Kievul şi Moscova.

Consilierul diplomatic al lui Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a anunţat marţi că Steve Witkoff, negociatorul lui Donald Trump, preconizează să efectueze o vizită în capitala rusă săptămâna aceasta.

Dialogul cu Rusia are loc prin Steve Witkoff, un om de afaceri promovat negociatror-şef de către Donald Trump, aşteptat la Moscova până la sfârşitul săptămânii, într-o a patra vizită în Rusia de la relansarea relaţiilor ruso-americane, iniţiată la jumătatea lui februarie de către preşedintele republican.

Dialogul cu Ucraina are loc prin alt emisar american, Keith Kellogg, care urmează să reprezinte Statele Unite miercuri la Londra.

Donald Trump ”este tot mai frustrat de ambele părţi din acest război şi a făcut cunoscut acest lucru”, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Volodimir Zelenski s-a declarat marţi ”pregătit” să se întâlnească cu preşedintele american la Vatican, unde urmează să asiste la funeraliile Papei Francisc, prevăzute sâmbătă.

Ultima lor întâlnire, la sfârşitul lui februarie, a fost marcată de un schimb de replici foarte tensionat, care a alimentat temeri cu privire la o oprite completă a susţinerii americane a Ucrainei.

Marţi, Zelenski a precizat că Kievul nu discută cu Statele Unite despre un nou ajutor militar şi că primeşte din această ţară doar asistenţa acordată în timpul precedentului preşedinte, Joe Biden.

”Nu avem pentru moment oportunitatea să ajungem la un acord cu Statele Unite asupra unui nou ajutor sau să discutăm detalii”, a dat el asigurări, precizând că Ucraina nu a primit încă un răspuns la propunerea sa de a cumpăra zece sisteme antiaeriene de tip PATRIOT din Statele Unite.

KREMLINUL TĂRĂGĂNEAZĂ

Dacă Donald Trump este frustrat, Vladimir Putin pare să considere că timpul este în favoarea sa.

În pofida unor pierderi grele, armata rusă avansează lent în estul Ucrainei şi controlează peste 20% din teritoriul ucrainean, forţele Kievului au fost aproape în întregime date afară din regiunea rusă de frontieră Kursk, iar Donald Trump a impulsionat o apropiere neaşteptată cu Kremlinul.

Cererile lui Putin rămân maximaliste. El cere capitularea Ucrainei, cere ca aceasta să renunţe să adere la NATO şi ca Moscova să păstreze cele cinci regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat, condiţii pe care Kievul şi aliaţii săi le resping drept inacceptabile.

Mai larg, lui Vladimir Putin i-ar plăcea să ajungă la un acord privind o reaşezare a arhitecturii securităţii Europei, denunţând o expansiune a NATO la frontierele ruse de la implozia fostei Uniuni Sovietice (URSS) în 1991.

Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Pueskov, a subliniat marţi că ajungerea la pace este un ”subiect atât de complex” încât ”probabil că este mai bine să nu se stabilească un termen strâns”.

Aceasta înseamnă că Moscova nu vrea să ”încerce” să ajungă la ”o soluţionare viabilă (a conflictului) într-o perioadă scurtă de timp”.

”OPERAŢIUNE DE MARKETING”

În martie, o propunere americană în vederea unei încetări a focului fără condiţii, susţinută de Kiev, a fost ignorată de către Vladimir Putin.

Luni seara, Volodimir Zelenski anunţa că aşteaptă ”un răspuns clar” al Moscovei la oferta sa a unui nou armistiţiu limitat la atacurile vizând infrastructurile civile.

Şeful statului rus a anunţat anterior că vrea să ”analizeze” această propunere, ”poate în mod bilateral”, acuzând totdată Ucraina de faptul că adăposteşte ţinte militare în instalaţii civile.

În weekendul Paştelui, cele două tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea unui armistiţiu de Paşte, pe care aliaţi ai Kievului, ca Franţa, l-au catalogat drept o ”operaţiune de marketing” a Moscovei.

Armata rusă şi-a reluat între timp atacurile şi a revendicat marţi cucerirea unei mici localităţi - Suhaia Balka - în regiunea ucraineană Doneţk (est), unde bombardamente ruseşti s-au soldat marţi cu un mort şi trei răniţi în oraşul Mirnograd, potrivit parchetului ucrainean.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.