Reprezentantul Palestinei a acuzat luni Israelul, la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), de faptul că foloseşte ajutorul umanitar ca ”armă de război” în Fâşia Gaza, la începutul unor audieri, de o săptămână, la Haga, consacrată obligaţiilor umanitare pe care Israelul le are faţă de palestinieni, relatează AFP.
Israelul - care nu participă la audieri - a ripostat imediat, denunţând o ”persecuţie sistematică”.
CIJ, cu sediul la Haga, în Olanda, a deschis această săptămână de audieri la peste 50 de zile de la instaurarea unei blocade totale a ajutoarelor care intră în Fâşia Gaza devastată de război.
”Toate brutăriile din Fâşia Gaza susţinute de către ONU au fost obilgate să închidă. Nouă din zece palstinieni nu au acces la apă potabilă”, a declarat luni, în deschiderea audierii, reprezentantul Paletinei la organizaţiile internaţionale, Ammar Hijazi.
”Sediile ONU şi ale altor agenţii internaţionale sunt goale. Foametea este aici. Ajutorul umanitar este pe cale să fie folosit ca o armă de război”, a denunţat el în faţa unui panel de 15 judecători.
Potrivit ministrului israelian de Externe Gideon Saar, care s-a exprimat la Ierusalim. această procedură ”se înscrie în cadrul unei persecuţii şi unei delegitimări sistematice a Israelului”.
”Nu Israelul ar trebui să fie judecat. Ci ONU şi UNRWA (Agenţia ONU pentru refugiaţi Palestinieni)”, a declarat el presei.
Israelul a promulgat o lege care interzice agenţiei subsidiare a ONU să opereze pe teritoriul israelian, după ce i-a acuzat pe unii dintre membrii personalului acesteia de faptul că au participat la atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas de la 7 octombrie 2023 în sudul Israelului, care a declanşat războiul.
Anchete independente arată că Israelul nu a prezentat probe prin care să-şi susţină aceste acuzaţii.
”În calitate de putere ocupantă, Israelul este obligat să furnizeze sau să faciliteze furniturile acestora - inclusiv prin intermediul UNRWA - populaţiei pe care o ocupă”, a declarat luni, citat într-un comunicat, directorul UNRWA Philippe Lazzarini.
Vineri, el a denunţat ”o foamete provocată de om şi motivată de raţiuni politice”.
”DE URGENŢĂ”
În decembrie, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care cerea CIJ să prezinte un aviz consulativ ”cu titlu prioritar şi de urgenţă”.
Această rezoluţia cere CIJ să clarifice obligaţiile pe care le are Israelul cu privire la prezenţa ONU, a agenţiilor acesteia, organizaţiilor internaţionale sau ale unor state în vederea ”asigurării şi facilităării trimiterii fără oprelişti a unor furnituri urgente esenţiale supravieţuirii populaţiei civile palestiniene”.
Israelul controlează toate fluxurile de ajutor internaţional vital celor 2,4 milioane de palestinieni din Fâşia Gaza, devastată de o criză umanitară fără precedent, care au fost întrerupte la 2 martie, cu câteva zile înaintea prăbuşirii unui armistiţiu fragil, după 15 luni de răzbioi neîncetat.
Vineri, Programul Alimentar Mondial (PAM) a avertizat că toate bucătăriile comunitare din Fâşia Gaza ”vor rămâne complet fără hrană în zilele următoare”.
Imagini AFP dintr-una dintre aceste instalaţii din oraşul Gaza surprind o mulţime compactă de copii afară, întinzându-şi cu disperare caserolele şi oalele pentru ca să obţină hrană.
Potrivit ONU, aproximativ 500.000 de palestinieni au fost deplasaţi de la sfârşitul unui armistiţiu care a durat timp de două luni.
Israelul şi-a reluat atacurile aeriene şi terestre la 18 martie şi a omorât 2.111 palestinieni, declanşând ceea ce ONU denunţă drept ”probabil cea mai gravă” criză umanitară în acest teritoriu de la începutul războiului.
Atacul Hamas la 7 octombrtie 2023 în sudul Israelului a cauzat noartea a 1.218 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor date oficiale israeliene.
Represaliile militare ale Israelului s-au soldat, de atunci, în total cu 52.243 de morţi în Fâşia Gaza, majoritatea civili, potrivit unor date de a Ministerul Sănătăţii din enclavă, considerate fiabile de către ONU.
Oficialii israelieni repetă că presiunea militară este singurul mijloc de a obliga Hamasul să elibereze cei 58 de ostatici ţinuţi în continuare Fâşia Gaza, dintre care 34 sunt morţi, porivit armatei israeliene.
În ianuarie 2024, CIJ a somat Israelul să împiedice orice eventual act de genocid al palestinienilor şi să permită accesul ajutorului umanitar ân Fâşia Gaza.
În martie 2024, Curtea a cerut noi măsuri israeliene împotrivs unei ”foamete care se instalează” în teritoriul palestinian.
În iulie, CIJ a emis un aviz consultativ în care stabilea că ocupaţia israeliană a teritoriilor palestiniene este ”ilegală” şi cerea ca această să înceteze.
Aviziele consultative ale CIJ nu sunt constrângătoare juridic, însă ar urma să crească presiunile diplomatice asupra Israelului/.
În faţa Palatului Păcii, ambasadorul Palestinei la ONU Riyad Mansour a declarat presei că palestinienii sunt pe cale să construiască un proces internaţional împoriva Israelului ”bloc cu bloc”.
”Suntem convinşi că, după această tragedie oribilă care le loveşte poporul, mai ales în Fâşia Gaza, balanţa justiţiei se va înclina către palestinieni”, a declarat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
