Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel se întâlnesc pentru prima oară cu omologii lor rus Vladimir Putin şi ucrainean Volodimir Zelenski luni, la Paris, într-o încercare de a relansa procesul de pace în Ucraina şi de a deschide un nou capitol în relaţiile cu Moscova, relatează AFP.
Aceste summituri în ”format Normandia” - numele regiunii franceze în care liderii celor patru ţări s-au întâlnit prima oară în 2014 - nu au mai avut loc din 2016.
După trei ani de paralizie a negocierilor, Vladimir Putin, un veteran al scenei internaţionale, urmează să strângă, la Palatul Elysée, pentru prima oară mâna lui Volodimir Zelenski, un fost umorist ajuns la putere în mai.
Stângerea de mână între Putin şi Merkel urmează de asemenea să fie scrutată, în plină criză diplomatică între cele două ţări. Germania a expulzat doi diplomaţi ruşi după asasinarea unui georgian în centrul Berlinului în august, un asasinat comandat, potrivit justiţiei germane, de o ”entitate de stat rusă” sau din Cecenia.
Războiul între Kiev şi separatiştii proruşi s-a soldat cu peste 13.000 de morţi în Donbas, un bastion industrial în estul Ucrainei, din 2014.
Confruntările armate au scăzut în intensitate după acordurile de la Minsk, în 2015. Însă 80.000 de oameni continuă să se înfrunte de o parte şi de alta a liniei frontului, cu o lungime de 500 de kilometri. Iar în fiecare lună sunt ucişi oameni în ciocniri sau de mine antipersonal.
Occidentul şi Ucraina acuză Moscova de finanţarea şi înarmarea rebelilor, ceea ce Rusia dezminte, afirmând că joacă un rol politico-umanitar în protejarea populaţiei locale rusofone.
TEST PENTRU MACRON
În pofida faptului că nu este pace, Emmanuel Macron şi Angela Merkel - singura care a participat la toate summiturile ”Normandia” cu Valdimir Putin - speră progrese în această direcţie, prin semnale concrete la summitul de la Paris.
”Această reuniune trebuie să ne dea jaloane pentru a continua în implementarea (acordurilor de la) Minsk, prin recrearea încrederii părţilor”, apreciză preşedinţia franceză.
”Pentru asta avem nevoie de o consolidare a armistiţiului, de o deminare de-a lungul liniei de contact, de o definire a unor noi zone de dezangajare (a combatanţilor), de prevederea unor noi schimburi de prizonieri”, detaliază ea.
Pentru Emmanuel Macron - al cărui îndemn la o apropiere între UE şi Rusia nu a fost primit bine de către toţi omologii săi europeni - acest summit constituie de asemenea un test al bunăvoinţei lui Putin.
”Dacă summitul eşuează, acesta va fi un eşec personal al lui Macron, atât de mult a investiti să aibă loc”, consideră Gerhard Mangott, un profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Innsbruck din Austria.
După schimbarea preşedintelui Ucrainei, se simte o anunită destindere. Un schimb de 70 de prizonieri - inclusiv figuri simbolice - a avut loc în septembrie. Trupele beligerante s-au retras în trei mici sectoare de pe linia frontului. Iar nave de război ucrainene confiscate de Rusia au fost înapoiate.
Însă Zelenski, un novice în politică, se află la rândul său sub presiunea opiniei publice, care se teme că ar putea face prea multe concesii, pentru a-şi respecta promisiuna de campanie de a pune capăt războiului.
PRESIUNI ASUPRA LUI ZELENSKI?
”Nu este vorba despre răsucirea mâinii unuia sau altuia”, dă asigurări Elysée. "Perspectiva este a unei restabiliri a suveranităţii ucrainene depline şi întregi” în Donbas, potrivit aceleiaşi surse.
Anexarea Crimeei de către Rusia nu este pe ordina de zi, pentru că ea nu este vizată de acordurile de la Minsk, notează în trecere Parisul.
Preşedintele ucrainean a impus mai multe condiţii în vederea organizării unor alegeri în Donbas, o etapă-cheie în procesul de pace, în jurul căreia se cristalizează multe îngrijorări.
El cere desfiinţarea prealabilă a tuturor grupărilor armate ”ilegale” - adică ale separatiştilor proruşi şi susţinătorilor lor ruşi - şi revenirea frontierei cu Rusia sub controlul Kievului.
Or acordurile de la Minsk prevăd această revenire sub controlul ucrainean a frontierei, prin care oameni şi arme sunt suspectaţi că pot trece a doua zi după alegeri.
”Dacă trebuie să renegociem acest punct sau să găsim o modalitate de a satisface cererea preşedintelui Zelenski, vom fi pregătiţi să discutăm”, anunţă Palatul Elysée.
Vladimir Putin s-a arătat circumspect în intenţiile sale, limitându-se să-l prezinte pe omologul său ucrainean drept ”sincer” şi ”simpatic”.
Gerhard Mangott consideră că preşedintele Putin vine în poziţie de forţă la Paris. ”Prezentându-şi omologul drept «constructiv» şi «cinstit», el exercită de fapt presiuni asupra acestuia (...) şi trimite într-un fel mingea în terenul Ucrainei”, a declarat el pentru AFP.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
