Franţa, Germania, Danemarca şi Norvegia urmează să furnizeze Ucrainei 16 tunuri de artilerie automobile blindate în 2023

Germania, Danemarca şi Norvegia urmează să furnizeze - anul viitor - 16 tunuri de artilerie automobile blindate Ucrainei, care încearcă să-şi consolideze arsenalul militar greu cu scopul de a respinge Rusia de pe teritoriul său, anunţă Berlinul, relatează AFP.

Berlnul a făcut acest anunţ în urma unei vizite, în weekend, în Ucraina a ministrului german al Apărării Christine Lambrecht, prima de la invazia rusă a Ucrainei, la sfârşitul lui februarie.

Franţa s-a alăturat ţărilor europene care urmează să livreze armament Ucrainei, iar şase până la 12 tunuri de tip Caesar urmează să fie trimise în Ucraina.

Această informaţie a fost dezvăluită de cotidianul francez Le Mode în weekend.

Nu este vorba despre tunuri de tip Caesar care aparţin armatei franceze, ci despre o comandă iniţială a armatei Danemarcei, oferită Ucrainei.

Până în prezent, aproximativ 20 de tunuri de tip Caesar au fost trimise pe front în Ucraina, un spirijin preţios pentru armata ucraineană.

Germania, Danemarca şi Norvegia urmează să livreze la rândul lor tunuri de tip Zuzana-2, de fabricaţie slovacă, în valoare de 92 de milioane de euro, a anunţat duminică Ministrul german al Apărării.

Ucraina urmează să înceapă să primească aceste tunuri din 2023.

Kievul cere mult mai mult armament - mai ales tancuri de asalt germane de tip Leopard -, pe care Guvernul lui Olaf Scholz a refuzat să le livreze.

Guvernul Scholz a justificat că o asemenea decizie nu este doar de resortul său, ci este necesar să fie discutată mai înainte cu aliaţii din Occident ai Germaniei.

”Vom continua să ne angajăm în mai multe feluri”, a dat asigurări la postul german ARD1 ministrul german al Apărării Christine Lambrecht.

Ea dă asigurări că Berlnul face multe în susţinerea Kievului.

”Este perfect clar pentru Guvernul german, la fel ca pentru întreaga NATO, (că) nu trebuie să devenim o parte (beligerantă) în acest război”, a subliniat ea.

Christine Lambrecht a efectuat sâmbătă o vizită la Odesa, la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru teritorii ucrainene - regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporijjea şi Herson -, o anexare condamnată aprig de către aliaţii Kievului, inclusiv de către Germania.

Pe de altă parte, nouă ţări din Europa Centrală şi de Est - membre ale NATO - au anunţat duminică faptul că ”nu vor recunoaşte niciodată tentativele ruseşti de anexare a vreunui teritoriu ucrainean”.

”Nu putem să păstrăm tăcerea în faţa încălcrăii flagrante a dreptului internaţional de către Federaţia rusă”, subliniază, într-o ”Declaraţie comună” publicată pe pagina de web a preşedinţiei poloneze preşedinţii acestor nouă ţări - Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, România şi Slovacia.

Ei amintesc că au vizitat Kievul şi au ”văzut cu ochii lor efectele agresiunii ruse”.

”Ne reafirmăm susţinerea faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată tentativele ruse de anexare a vreunui teritoriu ucrainean”, afirmă cei nouă şefi de stat.

Semnatarii ”Declaraţiei comune” anunţă că susţin decizia summitului NATO de la Bucureşti, în 2008, privind o viitoare aderare a Ucrainei la NATO, cer retragerea forţelor ruse din Ucraina şi îndeamnă toate statele membre ale Alianţei Nord-Atlanrice ”să-şi crească în mod substanţial ajutorul militar către Ucraina”, după ce ce Putin a proclamat anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporijjea şi Herson.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.