Euronews face comparaţie între protestele care au loc în această săptămână în România şi Revoluţia din 1989

Postul paneuropean de televiziune Euronews face o comparaţie între protestele de săptămâna aceasta, din România, şi Revoluţia din 1989.

România se confruntă săptămâna aceasta cu cele mai de amploare proteste de după Revoluţia din 1989. Sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a manifesta împotriva modificării codurilor penale prin ordonanţă de urgenţă, spunând că măsura va submina lupta anticorupţie, scrie Euronews, care îi citează pe Cristian Niţoiu, expert în Europa de Est la Aston University, şi Cătălin Dumitru, consultant politic la Kensington Communication.  

CARE ESTE MIZA?

Manifestanţii au luptat pentru democraţie în 1989; săptămâna aceasta, oamenii spun că luptă pentru a salva părţi-cheie din noul sistem, precum respectarea statului de drept. Acest lucru înseamnă că protestatarii erau mai uniţi la sfârşitul anilor ’80, potrivit lui Niţoiu.

„Societatea este foarte polarizată între cei care vor să aibă un sistem de guvernare bazat pe reguli şi pe respect, în timp ce cealaltă jumătate din societate care se simte foarte confortabil să aibă un sistem de guvernare bazat pe patronaj şi pe capacitatea de a ocupa poziţii administrative fără a avea niciun fel de expertiză, ci doar cumpărându-ţi calea către funcţiile respective”, a adăugat el.

„Acest nivel de polazirare nu exista în 1989”, a explicat Niţoiu. „(Societatea – n.r.) era mai unificată în 1989 din două puncte de vedere: a scăpa de un dictator şi avansarea către un sistem mai democratic”, a adăugat el.

PROFILUL MANIFESTANŢILOR

Manifestanţii din ambele perioade erau tineri, deştepţi, însă cei din 1989 erau mai uniţi în opiniile politice, consideră cei doi experţi.

“Similarităţile sunt că ambele (categorii – n.r.) sunt formate din tineri”, a afirmat Dumitru. „Acum este vorba şi despre corporatişti, atunci erau aspiranţi-corporatişti”, a adăugat el.

„În 1989, erau dornici să facă orice pentru a trăi şi lucra asemeni oamenilor din afara României, din Occident. Acum, majoritatea sunt în sectorul privat. Se duc la serviciu de la 7 la 18 şi după aceea merg să protesteze!”, a subliniat el.

Niţoiu precizează că o diferenţă-cheie este că manifestanţii de la sfârşitul anilor ’80 erau mai uniţi politic decât cei de acum. Potrivit lui, ar fi fost imposibil să vezi pe cineva din instituţiile comuniste protestând în timpul Revoluţiei, în timp ce, săptămâna aceasta, au ieşit în stradă şi susţinători dezamăgiţi ai PSD.

VIOLENŢE

Unul dintre aspectele-cheie ale protestelor de săptămâna aceasta este că mulţi dintre participanţi – poate cu experienţa din 1989 în minte – au învăţat cultura protestului, consideră Dumitru.

“Ştiu cum să reacţioneze când cineva vrea să manipuleze protestele şi să implanteze nişte huligani”, a subliniat el. „În urmă cu două zile, a fost demonstrat acest lucru la Bucureşti – ei (manifestanţii – n.r.) s-au retras şi au lăsat huliganii numai cu poliţia”, a adăugat el.

“În 1989, erau mai naivi. Au vrut pur şi simplu să meargă şi să lupte, să uite de vieţile lor, de locurile lor de muncă şi de familii, pentru că le era atât de teamă că vor pierde tot şi se vor întoarce să trăiască într-un sistem comunist”, a explicat el.

“Acum nu este un război, sunt proteste paşnice. Înţeleg că, dacă stau pe loc, vor câştiga. Era foarte diferit în 1989, erau oameni pe străzi trăgând şi eram mai aproape de un război civil atunci”, a adăugat expertul.

MASS-MEDIA

Una dintre diferenţele-cheie faţă de 1989 este că atunci exista numai presa controlată de stat; acum sunt mai multe canale, precum şi reţele de socializare.

Potrivit lui Dumitru, influenţa Twitter şi Facebook înseamnă că oamenii ies acum în stradă să protesteze mai repede, dar acest lucru face şi guvernele mai precaute, pentru că ştiu că orice incident poate fi publicat rapid pe reţelele de socializare.

Niţoiu atrage, însă, atenţia că diversitatea media nu este, neapărat, o evoluţie pozitivă. „Sunt multe informaţii false şi atât de multe ştiri conflictuale, ceea ce înseamnă că oamenii tind să stea în propriile lor bule. Dacă ei cred că Guvernul face abuz de putere, nu ascultă justificarea Guvernului, deşi ar putea exista lucruri legitime în ceea ce spune. Pe de altă parte, oamenii care susţin Guvernul – ei consideră ‘Guvernul ne dă mai mulţi bani şi oferă noi oportunităţi, deci nu ne pasă de corupţie’”, a explicat el.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.