Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat vineri că Europa ar trebui să se uite la felul cum tratează ea migranţii, înainte de a-i spune Turciei ce să facă şi a avertizat că Ankara va asculta criticile blocului comunitar privind drepturile omului numai atunci când sunt îndreptăţite, relatează Reuters.
Într-un discurs transmis la posturile de televiziune, Erdogan a subliniat că Europa “dansează într-un camp minat”, susţinând direct sau indirect grupările teroriste şi că nu este sinceră în ceea ce priveşte poziţia faţă de aceste mişcări.
Între timp, premierul turc Ahmet Davutoglu a ajuns la o întâlnire cu reprezentanţii UE, la Bruxelles, pentru a discuta despre un posibil acord care va permite reducerea fluxului de migranţi. La sosire, el şi-a exprimat speranţa că discuţiile vor aduce rezultate.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Pe de altă parte, un oficial din delegaţia turcă a precizat că Davutoglu va insista pe lângă liderii UE pentru deschiderea de noi capitole de negociere pentru aderarea la blocul comunitar.
“UE trebuie să vadă imaginea de ansamblu”, a spus oficialul în legătură cu ameninţarea Ciprului de a bloca deschiderea de noi capitole.
Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a subliniat că nu vor fi deschise noi capitole de negociere pentru aderarea Ankarei la UE până când Turcia nu îşi va deschide porturile şi aeroporturile pentru traficul cipriot.
După ce liderii UE i-au spus lui Tusk în ce puncte sunt dispuşi să facă o serie de concesii şi care sunt obstacolele de netrecut, Anastasiades a avertizat că, la nevoie, îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca acordul.
Nicosia este furioasă pentru că Merkel i-ar fi făcut săptămâna trecută o ofertă lui Davutoglu fără a consulta Ciprul, într-o perioadă în care discuţiile pentru reunificarea acestei ţări se află într-un moment delicat.
Tusk, fost premier polonez, a subliniat că interesele Nicosiei trebuie respectate.
Liderii UE vor încerca să-l convingă pe premierul turc să ajute la limitarea fluxului de refugiaţi care ajung în Europa, în schimbul unor concesii financiare şi politice, dar nu sunt convinşi că vor reuşi să semneze un acord la reuniunea de vineri.
“Negocierile de mâine cu Tucia nu vor fi foarte uşoare”, a spus cancelarul german Angela Merkel, care a trasat liniile planului împreună cu premierul turc Ahmet Davutoglu.
Proiectul de acord care va fi propus Ankarei nu respectă, însă, complet cererile formulate de Turcia la summitul de la începutul lui martie. Principalul obiectiv, ridicarea vizelor în luna iunie, va depinde de capacitatea Turciei de a îndeplini o serie lungă de criterii UE.
În condiţiile în care alegătorii francezi sunt îngrijoraţi de ideea că 75 de milioane de turci musulmani vor avea dreptul să călătorească fără restricţii, Hollande a insistat ca Ankaar să îndeplinească toate cele 72 de criterii de pe listă.
Ciprul a ameninţat că îşi va exercita dreptul de veto în acest dosar.
“Suntem pe drumul cel bun, dar nu suntem încă la capăt (...). Nu vă pot garanta un final fericit”, a declarat preşedintele francez Francois Hollande după prima rundă de discuţii la Bruxelles.
Chiar dacă vor reuşi să depăşească obiecţiile Turciei, discuţiile de joi au arătat îndoielile europenilor privind şansele de a face acordul să respecte normele internaţionale sau de a-l face funcţionabil.
Turcia este considerată o ţară cu probleme în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, iar organizaţiile şi instituţiile pentru drepturile omului avertizează că drepturile migranţilor transferaţi în acest stat riscă să nu fie respectate.
“Un acord cu Turcia nu poate fi un cec în alb”, a spus premierul belgian Charles Michel – un ecou la temerile a numeroşi colegi că Europa cedează în faţa naţionaliştilor antiimigraţie şi pur şi simplu transferă problema către turci.
În faţa clădirii unde s-a desfăşurat summitul, ONG-ul Amnesty International a amplasat un ecran enorm pe care scrie “Nu tranzacţionaţi refugiaţii. Opriţi acordul”.
La dineul de lucru, liderii UE le-au oferit negociatorilor mandatul de a încheia un acord cu Turcia, care ar urma să ia înapoi toţi migranţii care ajung pe insulele elene de pe coasta sa. În schimb, UE va accepta refugiaţi sirieni direct din Turcia, va spori asistenţa pentru sirienii de acolo, va accelera procesul de aderare a Ankarei la UE şi o schemă de a ridica vizele pentru turci.
După un an în care peste un milion de oameni au ajuns în Europa, fugind de sărăcie şi război, ţările UE vor cu disperare ca Turcia să oprească afluxul.
Premierul elen Alexis Tsipras, în ţara căruia sunt blocaţi peste 40.000 de refugiaţi, în urma închiderii rutei balcanice, a subliniat că Atena, care oricum se confruntă cu probleme economice, are nevoie de mai mult ajutor pentru a avea grijă de migranţi.
Potrivit oficialilor UE, Grecia are nevoie şi de timp pentru a înfiinţa structurile legale şi administrative necesare pentru transferul migranţilor în Turcia şi pentru analiza individuală a cererilor de azil.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
