DPA: Rusia pare hotărâtă să împiedice Ucraina să adere la NATO

Rusia pare hotărâtă să împiedice Ucraina să adere la NATO, iar recentul incident armat între Paza de Coastă rusă şi Marina ucraineană arată că Moscova nu vrea să facă vreo concesie cu privire la Crimeea, pe care a anexat-o în urmă cu aproape cinci ani, comentează DPA.

Anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în primăvara lui 2014 şi războiul din estul Ucrainei între separatişti proruşi şi forţe guvernamentale ucrainene fac Alianţa Nord-Atlantică, dominată de Statele Unite, susceptibiă de un război, în cazul în care blocul militar occidental acceptă aderarea Kievului.

”Eu nu văd posibilitatea unei aderări (a Ucrainei) la Alianţa (Nord-Atlantică) în următorul deceniu”, declară pentru DPA Taras Zahorodnii, directorul National Anti-Crisis Group, un grup de reflecţie de la Kiev specializat în evaluarea politică a conflictelor.

”Acest lucru ar fi nerealist atât timp cât Crimeea şi Donbasul sunt ocupate”, apreciază Zahorodnii, referindu-se la fostul bazin industrial Doneţk, unde rebeli proruşi luptă cu forţe ucrainene de peste patru ani.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut că trupe ruse au facilitat anexarea Crimeei, însă Moscova dezminte categoric acuzaţii ale Kievului şi Occidentului cu privire la o implicare directă în războiul din Donbas.

”Guvernul rus nu-şi va schimba interesul fundamental naţional avansat de Putin: fără alianţe politice militare şi politice neprietenoase pe teritoriul fostelor republici sovietice”, afirmă Nabi Abdullaev, directorul însărcinat cu Rusia în cadrul grupului de consultanţă globală Control Risks Group.

Trei foste republici sovietice de la marea baltică - Letonia, Lituania şi Estonia - au aderat la NATO în primul mandat al lui Putin. Ucraina şi Georgia, altă fostă republică sovietică, aspiră la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

În urma unei situaţii asemănătoare războiului actual din cele două cele mai apropiate regiuni ucrainene de Rusia, Doneţk şi Lugansk, Georgia a pierdut două regiuni separatiste - Abhazia şi Osetia de Sud - într-un război-fulger cu Rusia în vara lui 2008.

”Rusia, prin intervenţia sa în Ucraina, şi-a atins copul de a împiedica aderarea Ucrainei la aceste alianţe neprietenoase - UE şi NATO”, a declarat Abdullaev pentru DPA.

ONU a reiterat, la mijlocul lui decembie, condamnarea anexării Crimeei de către Rusia şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de prezenţa rusă tot mai insistentă în apele din regiune.

Rusia ”să-şi retragă forţele militare din Crimeea şi să pună capăt ocupării temporare a teritoriului Ucrainei imediat”, sublinia ONU după adoptarea rezoluţiei susţinute de Ucraina.

Forţe ruse au deschis focul la sfârşitul lui noiembrie, au imobilizat trei nave militare ucrainene şi au luat prozonieri membrii echipajelor acestora în largul Crimeei, în Strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră şi Marea Azov.

Acest incident armat arată voinţa Rusiei de a folosi forţa militară pentru a-şi susţine pretenţiile privind Crimeea, la aproape cinci ani după ce a anexat peninsula ucraineană, în urma unui referendum controversat.

Cum Moscova şi-a atins obiectivul de a împiedica Ucraina să adere la NATO, ”este puţin probabil să caute să extindă zona de conflict în Ucraina, în căutarea cuceririi altor teritorii”, apreciază Abdullaev.

Mark Galeotti, de la Insititul de Relaţii Internaţionale de la Praga, este de aceeaşi părere. ”Eu nu văd vreo probabilitate mare a unei escaladări grave”, a declarat el pentru DPA.

”Pot avea loc incidente ca ciocnirea de la Kerci şi pot continua încăierări de-a lungul liniei de contact (în Donbas), însă, atât ruşii, cât şi ucrainenii, este puţin probabil să vrea o escaladare la un nivel grav”, apreciază el.

Războiul din Donbas poate să dureze atât timp cât Rusia îşi menţine stabilitatea la nivel naţional, consideră Ivan Kurilla, un profesor de relaţii internaţionale şi istorie la Universitatea Europeană de la Sankt Petersburg.

Războiul din Donbas ”pare că a fost planificat după modelul Transnistriei sau Osetiei de Sud din deceniile anterioare, aşa că poate să dureze mult”, apreciază Kurilla, referindu-se la două regiuni separatiste din Republica Moldova şi, respectiv, Georgia aflate în prezent într-un conflict înghţat.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.