Donald Trump voia să liniştească, să dea o direcţie, să-şi demonstreze capacitatea de a conduce, însă, în faţa marilor evenimente care se precipită în America şi în lume, vorbele sale n-au clarificat nimic, scrie AFP.
Mesaje contradictorii, aproximări, neadevăruri - de mai multe săptămâni, preşedintele Statelor Unite seamănă confuzia cu privire la noul coronavirus. Alocuţiunea sa solemnă, miercuri, în Biroul Oval, nu a făcut decât să alimenteze şi mai mult îngrijorările investitorilor şi altora.
Într-un discurs dezlânat, oscilând între recunoaşterea gravităţii crizei şi voinţa sa de a-i minimaliza impactul, liderul primei puteri mondiale a anunţat iniţiative economice fără succes. El a anunţat - cu mai multe erori care a fost necesar să fe corectate de către echipele sale ulterior - restricţii de călătorie.
Principala măsură - închiderea timp de 30 de zile a frontierelor Statelor Unite tuturor călătorilor din Europa, cu excepţia americanilor - a ridicat întrebări despre eficienţa sa în faţa unei pandemii care s-a soldat cu peste 4.600 de morţi în lume şi care a înnebunit pieţele financiare.
Criticile au venit de la adversarii săi democraţi, dar şi de la comunitatea ştiinţifică şi chiar din propria tabără.
Thomas Bossert, fostul său consilier în domeniul securităţii interne, nu şi-a ascuns rezerva. ”În două săptămâni vom regreta că ne-am pierdut timpul şi energia cu restricţiile sale de călătorie”, a scris el pe Twitter, aprecind că ar fi fost mult mai de preferat o concentrare asurpa pregătirii spitalelor şi comunităţilor deosebit de afectate.
Regatul Unit, cruţat de decizia prezidenţială, a crtiicat la rândul său măsura vizând cetăţenii spaţiului Schengen. ”Noi nu credem că este ceea ce trebuie să se facă”, a declarat laconic ministrul britanic al Finanţelor Rishi Sunak la BBC.
”PERICULOS PE TERMEN SCURT”
”«America mai întâi» este un răspuns periculos pe termen scurt în faţa unei crize mondiale de aceată amploare”, a reacţionat Iann Bremmer, fondatorul think tank-ului Eurasia Group.
Dincolo de deciziile sale, alegerea cuvintelor a provocat, de asemenea, scrâşnete din dinţi. Încă de la începutul alocuţiunii, Donald Trump a vorbit despre ”virusul străin”.
Or acest preşedinte care, aflat în campanie, îi stigmatiza pe mexicanii ”violatori”, nu este departe de aici nici pe această temă.
”Construcţie în curs. Avem nevoie mai mult ca niciodată de un zid!”, scria el la 10 martie, răspunzând altui tweet care avertiza cu privire la răspândirea ”virusului Chinei”.
Preşedintele Council on Foreign Relations Richard Haass consideră discursul de miercuri seara remarcabil prin ”xenofobia” sa.
Denunţând, la rândul său, recursul la xenofobie, Joe Biden, marele favorit al taberei democrate în vederea înfruntării lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale de la 3 noiembrie, a deplând un discurs, în opinia sa, prea puţin prezidenţial. ”Numirea covid-19 un «virus străin» nu înlătură responsabilitatea proastelor decizii luate până acum de administraţia Trump”, a lansat el.
Îndemnul la unitate al fostului om de afaceri newyorkez a ţinut doar câteva ore. ”Avem un inamic comun, inamicul lumii, coronavirusul”, scria el miercuri pe Twitter, îndemnând presa, pe care o atacă neîncetat, la unitate.
De joi el a revenit la exerciţiul său favorit - să citeze pe Twitter prezentatori ai postului său preferat, Fox News, care îi critică adversarii, mai ales pe Nancy Pelosi, preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor.
”VIRUS ŞI LEADERSHIP”
Cu câteva ore înaintea alocuţiunii prezidenţiale, Anthony Fauci, directorul Institutului naţional de boli infecţioase, o figură emblematică a cercetării în Statele Unite, a făcut, în Congres, o serie de clarificări.
Răspunsurile sale precise, simple, directe - ”bazate pe ştiinţă”, a insistat el - au sunat ca tot atâtea rectificări ale aproximaţiilor prezidenţiale cu privire la virus care fac planeta să tremure.
Întrebat mai ales despre afirmaţiile furtunosului locatar al Casei Albe potrivit cărora venirea primăverii ar însemna sfârşitul probabil al virusului, el a pus calm lucrurile în perspectivă.
”Noi nu ştim ce va face acest virus”, a subliniat el. ”Sperăm ca, pe o vreme mai caldă, să se mai diminueze. Însă nu putem lucra în baza acestei ipoteze. Trebuie să luăm ca ipoteză de lucru că va fi din ce în ce mai rău”.
Într-un editorial intitulat ”Virus şi leadership”, The Wall Street Journal (WSJ), prea puţin suspect de vreun antitrumpism primar, îşi exprimă îngrijorarea faţă de incapacitatea miliardarului republican de a face faţă acestei crize sanitare mondiale.
”Atunci când preşedintele identifică o ameninţare, instinctul său este să o nege, să sară ca un arc şi să riposteze. Acest lucru a fost eficient din punct de vedere politic, însă, în cazul noului coronavirus, asta i-a dăunat capacităţii de a conduce”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
