Luptele dintre Israel şi Hamas, care a lansat sâmbătă un atac surpriză, sunt cele mai recente din cele şapte decenii de război şi conflict între israelieni şi palestinieni, care au atras puteri externe şi au destabilizat întregul Orient Mijlociu, relatează Reuters.
CARE SUNT ORIGINILE CONFLICTULUI?
Conflictul opune pretenţiile israeliene de securitate - în ceea ce Israelul consideră de mult timp a fi o regiune ostilă - şi aspiraţiile palestinienilor de a avea un stat propriu.
David Ben-Gurion, părintele fondator al Israelului, a proclamat statul modern Israel la 14 mai 1948, stabilind un refugiu sigur pentru evreii care fugeau de persecuţii şi căutau un cămin naţional pe un teritoriu cu care au avut legături profunde de-a lungul generaţiilor.
Palestinienii deplâng crearea Israelului ca fiind Nakba, sau catastrofa, care a dus la deposedarea pământului lor şi le-a blocat visul de a avea un stat.
În războiul care a urmat, aproximativ 700.000 de palestinieni, jumătate din populaţia arabă a Palestinei aflate sub dominaţie britanică, au fugit sau au fost alungaţi din casele lor, ajungând în Iordania, Liban şi Siria, precum şi în Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est.
Israelul, un aliat apropiat al SUA, contestă afirmaţia că i-a alungat pe palestinieni din casele lor şi subliniază că a fost atacat de cinci state arabe a doua zi după crearea sa. Pacte de armistiţiu au pus capăt luptelor în 1949, dar nu a existat o pace oficială.
Palestinienii care au rămas pe loc în timpul războiului formează astăzi comunitatea arabă israeliană, reprezentând aproximativ 20% din populaţia Israelului.
CE RĂZBOAIE MAJORE AU FOST PURTATE DE ATUNCI?
În 1967, Israelul a întreprins un atac preventiv împotriva Egiptului şi Siriei, declanşând Războiul de Şase Zile. De atunci, Israelul a ocupat Cisiordania, Ierusalimul de Est arab, pe care l-a capturat de la Iordania, şi Înălţimile Golan din Siria.
În 1973, Egiptul şi Siria au atacat poziţiile israeliene de-a lungul Canalului Suez şi a Înălţimilor Golan, începând Războiul de Yom Kippur. Israelul a respins ambele armate în decurs de trei săptămâni.
Israelul a invadat Libanul în 1982, iar mii de luptători palestinieni sub comanda lui Yasser Arafat au fost evacuaţi pe mare după un asediu de 10 săptămâni. În 2006, războiul a izbucnit din nou în Liban, când militanţii Hezbollah au capturat doi soldaţi israelieni, iar Israelul a ripostat.
În 2005, Israelul a părăsit Gaza, pe care o captase de la Egipt în 1967.
Dar Gaza a cunoscut conflicte majore în 2006, 2008, 2012, 2014 şi 2021, care au implicat raiduri aeriene israeliene şi tiruri de rachete palestiniene, iar uneori şi incursiuni transfrontaliere de ambele părţi.
Pe lângă războaie, au existat două Intifade - sau revolte palestiniene - între 1987-1993 şi din nou în 2000-2005. În cea de-a doua au avut loc valuri de atentate sinucigaşe cu bombă ale Hamas împotriva israelienilor.
CE ÎNCERCĂRI AU EXISTAT PENTRU A FACE PACE?
În 1979, Egiptul şi Israelul au semnat un tratat de pace, punând capăt celor 30 de ani de ostilitate.
În 1993, prim-ministrul israelian Yitzhak Rabin şi Yasser Arafat şi-au dat mâna pentru acordurile de la Oslo privind autonomia palestiniană limitată.
În 1994, Israelul a semnat un tratat de pace cu Iordania.
La summitul de la Camp David din 2000, preşedintele Bill Clinton, prim-ministrul israelian Ehud Barak şi Yasser Arafat nu au reuşit să ajungă la un acord de pace final.
În 2002, un plan arab a oferit Israelului relaţii normale cu toate ţările arabe în schimbul retragerii totale din teritoriile pe care le-a ocupat în războiul din 1967 din Orientul Mijlociu, al creării unui stat palestinian şi al unei "soluţii juste" pentru refugiaţii palestinieni. Eforturile de pace au fost blocate din 2014, când discuţiile dintre israelieni şi palestinieni au eşuat la Washington.
Ulterior, palestinienii au boicotat relaţiile cu administraţia preşedintelui american Donald Trump, deoarece aceasta a inversat decenii de politică americană, refuzând să susţină soluţia celor două state - formula de pace care prevede un stat palestinian înfiinţat pe teritoriul pe care Israelul l-a capturat în 1967.
CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM CU EFORTURILE DE PACE?
Administraţia preşedintelui american Joe Biden s-a concentrat pe încercarea de a asigura un "mare acord" în Orientul Mijlociu, care să includă normalizarea relaţiilor dintre Israel şi Arabia Saudită, custodele celor două sanctuare cele mai sfinte ale islamului.
Cel mai recent conflict israeliano-palestinian este stânjenitor din punct de vedere diplomatic pentru Riad, precum şi pentru alte state arabe, inclusiv unele state arabe din Golf, alături de Arabia Saudită, care au semnat acorduri de pace cu Israelul.
CARE SUNT PRINCIPALELE PROBLEME ISRAELIANO-PALESTINIENE?
Soluţia celor două state, coloniile israeliene, statutul Ierusalimului şi refugiaţii se află în centrul disputelor.
Soluţia celor două state înseamnă un acord care ar crea un stat pentru palestinieni în Cisiordania şi Fâşia Gaza alături de Israel. Hamas respinge soluţia celor două state şi a jurat să distrugă Israelul. Israelul a declarat că un stat palestinian trebuie să fie demilitarizat pentru a nu ameninţa Israelul.
Coloniile israeliene - majoritatea ţărilor consideră că aşezările evreieşti construite pe terenurile ocupate de Israel în 1967 sunt ilegale. Israelul contestă acest lucru şi invocă legăturile istorice şi biblice cu acest pământ. Extinderea continuă a acestora se numără printre cele mai controversate probleme între Israel, palestinieni şi comunitatea internaţională.
Ierusalim - Palestinienii doresc ca Ierusalimul de Est, care include locuri sacre pentru musulmani, evrei şi creştini, să fie capitala statului lor. Israelul spune că Ierusalimul ar trebui să rămână capitala sa "indivizibilă şi eternă". Revendicarea Israelului asupra părţii de est a Ierusalimului nu este recunoscută la nivel internaţional. Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului - fără a preciza întinderea jurisdicţiei sale în oraşul disputat - şi a mutat ambasada SUA acolo în 2018.
Refugiaţi - În prezent, aproximativ 5,6 milioane de refugiaţi palestinieni - în principal descendenţi ai celor care au fugit în 1948 - trăiesc în Iordania, Liban, Siria, Cisiordania şi Gaza. Aproximativ jumătate dintre refugiaţii înregistraţi rămân apatrizi, potrivit Ministerului palestinian de Externe, mulţi dintre ei trăind în tabere aglomerate. Palestinienii au cerut de mult timp ca refugiaţilor să li se permită să se întoarcă, împreună cu milioane de urmaşi ai acestora. Israelul spune că orice reinstalare a refugiaţilor palestinieni trebuie să aibă loc în afara graniţelor sale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
